Destinele tragice ale copiilor considerați demoni din familia regală britanică
Descoperiți destinele istorice ale membrilor mai puțin cunoscuți ai familiei regale britanice: Katherine și Nerissa Bowes-Lyon, victime ale unor timpuri în care dizabilitățile erau o rușine, și Prințul Charles Edward, nepotul reginei Victoria, care a ajuns un paria în mișcarea nazistă. Istoria casei regale britanice are drame pe care multă lume le-a uitat sau nu le cunoaște.
Katherine Bowes-Lyon și Nerissa Bowes-Lyon au fost verișoare ale reginei Elisabeta și nepoatele reginei mamă Victoria, care , din păcate, s-au născut cu dizabilități severe. Deși erau parte din familia regală britanică, au fost îngrijite într-un azil și declarate decedate din 1963, deși erau încă în viață. Născute într-o epocă în care dizabilitățile mintale erau văzute cu ochi critici, ele au trăit vieți retrase, ascunse de ochii lumii. Adevărul despre ele a ieșit la lumină abia în 1987, după moartea Nerissei. Dailymail.co.uk spune că cele două fete au fost studiu de caz pentru lumea medicală la Azilul Royal Earlswood în 1941, o instituție cunoscută la vremea aceea pentru îngrijirea celor cu deficiențe mentale.
De altfel, Prințul John, cel mai mic fiu al regelui George al V-lea, a suferit de epilepsie severă, motiv pentru care a fost ascuns de ochii lumii la Sandringham's Wood Farm. Totodată, Prințul Charles Edward, nepotul reginei Victoria, a fost trimis în Germania în adolescență, unde a fost „vrăjit” de mișcarea nazistă. Această alegere l-a condus pe un drum tragic, transformându-l într-un paria în propriul său regat și îndepărtându-l de onoarea și titlurile sale britanice. A murit sărac și fără rudele sale aproape.
„Copiii demoni” ai familiei regale britanice
Membrii familiei regale britanice sunt adesea venerați și celebrați, însă există și rude din celebra familie despre care nu s-a vorbit niciodată și nu au fost lăsați să apară în public.
Nerissa s-a născut în februarie 1919, iar sora ei a fost adusă pe lume șapte ani mai târziu. Tatăl lor, John Herbert Bowes-Lyon, a fost unul dintre frații regine mamă Victoria. Acesta și soția lui, Fenella, au trecut printr-o tragedie majoră, pierzându-și primul copil la o vârstă fragedă, tot o fată pe nume Patricia. Pe lângă cele trei fete, ei au mai avut alte două fete, Prințesa Anne a Danemarcei și Diana Bowes-Lyon.
În 1930, inima lui John Bowes-Lyon a cedat, lăsând în urmă povestea tragică a fiicelor sale, care a devenit publică abia în 1987. Ambele surori au fost inițial trimise la Arniston School, o instituție pentru copiii cu handicap din Hemel Hempstead. Cu toate acestea, în 1941, au fost transferate la azilul Royal Earlswood, unde Nerissa a rămas până la moartea ei.
Earlswood, deși a fost primul azil construit special pentru persoanele cu dizabilități mintale, nu îndeplinea standardele actuale de îngrijire. Fosta asistentă medicală Onelle Braithwaite a rememorat despre Nerissa și Katherine că, deși nu puteau vorbi, „înțelegeau mai mult decât credeai”.
În 1982, când regina mamă a aflat că verișoarele ei sunt încă în viață, le-a oferit imediat ajutor și cadouri. Portretizarea surorilor în serialul Netflix "The Crown" a provocat nemulțumiri printre rudele lor. Katherine a trăit până în 2014, după ce azilul Earlswood s-a închis în anii 1990.
În același timp, destinul Prințului John, bolnav de epilepsie, a rămas, de asemenea, ascuns. Moartea sa la vârsta de 13 ani la Wood Farm, departe de ochii publicului, demonstrează modul în care boala era înțeleasă și gestionată în epoca respectivă.
Ambii, Charles Edward și surorile Bowes-Lyon, simbolizează o perioadă în care lucrurile erau foarte diferite. În cazul lui Charles Edward, războaiele au distrus unitatea dintre familiile regale britanice și germane. Prin urmare, toți trei au devenit simboluri ale unei epoci când boala era greșit înțeleasă și, în cazul lui Charles Edward, când războiul a distrus unitatea familiilor regale britanice și germane.
Natura tratamentelor și a deciziilor luate pentru acești membri ai familiei regale oferă o perspectivă rară asupra impactului social, politic și cultural al epocilor respective. Aceste povestiri ne amintesc de responsabilitățile și presiunile care vin cu titlul de regalitate și de complexitatea istoriei care modelează destinele chiar și în cele mai înalte cercuri ale societății.
Fiecare dintre aceste povești triste arată impactul pe care societatea și politica îl pot avea asupra individului, chiar și în rândul celor mai privilegiați.
