Raport OECD: România, depășită de Republica Moldova și Ucraina la aplicarea unor reguli anticorupție: „Puse cap la cap, toate acestea spun ceva extrem de grav despre starea instituțiilor din România”
România are, în numeroase domenii ale integrității publice, un cadru legislativ solid, însă problemele apar atunci când regulile trebuie aplicate efectiv. Este una dintre concluziile care se desprind din raportul „Anti-Corruption and Integrity Outlook 2026: Harnessing the Integrity Advantage”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Ionel Stoica, secretarul general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), atrage atenția că, la unii indicatori de implementare, România este depășită inclusiv de Republica Moldova și Ucraina.
Raportul OECD a fost publicat la 24 martie 2026 și analizează sistemele de integritate din 37 de state membre OECD și 25 de țări partenere. Datele sunt construite pe baza OECD Public Integrity Indicators, iar pentru raportul de țară al României baza de date a fost extrasă la 7 martie 2026.
Documentul analizează separat două componente esențiale: existența și calitatea reglementărilor și ceea ce se întâmplă în practică, respectiv modul în care regulile sunt implementate.
Ionel Stoica a atras atenția asupra raportului într-o postare publicată pe Facebook.
„România stă foarte bine la nivel legislativ, dar mult mai slab la aplicarea regulilor. Există în continuare un decalaj cronic între legislație și practică. Statul a «bifat» reforme legislative, multe dintre ele împinse de condiționalitățile UE și PNRR, dar mecanismele de aplicare, monitorizare și sancționare rămân slabe sau, în unele cazuri, formale”, a scris Ionel Stoica.
România, sub Moldova și Ucraina la implementarea cadrului strategic anticorupție
Una dintre comparațiile semnalate de Ionel Stoica este confirmată de datele OECD.
La capitolul privind cadrul strategic anticorupție, România îndeplinește 67% dintre criteriile privind calitatea cadrului și 67% dintre criteriile privind implementarea în practică. Ambele valori sunt peste mediile OECD, de 38%, respectiv 32%.
Totuși, dacă România este comparată cu Republica Moldova și Ucraina, situația se schimbă în ceea ce privește implementarea.
Republica Moldova înregistrează 53% pentru cadrul de reglementare, dar 70% la aplicarea în practică. Ucraina ajunge la 73% în privința cadrului și la 80% pentru implementare.
Astfel, la acest indicator, clasamentul privind aplicarea efectivă este:
Ucraina – 80%
Republica Moldova – 70%
România – 67%
Media OECD – 32%.
OECD notează în cazul României că Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 și Strategia Națională Antifraudă 2023-2027 conțin obiective în domenii precum achizițiile publice, resursele umane și identificarea riscurilor de integritate.
Există însă și probleme. Potrivit OECD, rapoarte de monitorizare sunt disponibile doar pentru planul de acțiune al Strategiei Naționale Anticorupție, iar societatea civilă nu este implicată în monitorizarea strategiilor. Conform raportului de monitorizare pentru 2023 citat de OECD, România implementase 41% dintre acțiunile planificate în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție.
Finanțarea politică: România – 43%, Republica Moldova – 100%
Diferența este și mai mare la capitolul finanțării politice.
România îndeplinește 80% dintre criteriile OECD privind reglementarea finanțării politice, însă numai 43% dintre criteriile privind aplicarea în practică. Media OECD este de 76% pentru reglementare și 58% pentru practică.
Republica Moldova ajunge la 90% pentru reglementare și 100% pentru aplicarea regulilor în practică.
Ucraina obține 100% în ceea ce privește reglementările și 71% pentru implementare.
„Tot acolo stăm și când vine vorba despre finanțarea politică: Republica Moldova obține chiar 100% la implementarea regulilor privind finanțarea politică, iar Ucraina 71%, față de 43% România”, a remarcat Ionel Stoica.
OECD arată că legislația românească interzice o gamă largă de donații și stabilește obligația partidelor de a depune rapoarte financiare anuale și electorale.
Problemele identificate apar însă la funcționarea sistemului.
Autoritatea Electorală Permanentă, instituția care supraveghează finanțarea politică, nu beneficiază, potrivit OECD, de autonomie deplină în gestionarea resurselor umane și nu are responsabilitate bugetară directă în fața Parlamentului. De asemenea, OECD constată că nu toate partidele reprezentate în Parlament și-au depus conturile anuale și electorale în termenele prevăzute de cadrul legal.
Moldova: 89% la aplicarea regulilor privind conflictele de interese. România: 33%
Una dintre cele mai mari diferențe dintre existența legilor și aplicarea lor în România apare în domeniul conflictelor de interese.
România îndeplinește 100% dintre criteriile OECD privind garanțiile legislative în materie de conflicte de interese.
În practică, însă, scorul scade la numai 33%.
Media OECD este de 80% pentru reglementare și 45% pentru practică.
Republica Moldova obține 89% atât la reglementare, cât și la implementarea efectivă.
OECD arată că România dispune de un set cuprinzător de norme privind conflictele de interese, inclusiv obligația depunerii declarațiilor de interese pentru numeroase categorii de demnitari și funcționari.
Problema este din nou aplicarea: OECD constată că nu există suficiente date privind rata depunerii declarațiilor de interese, nu este utilizată o abordare bazată pe risc pentru verificarea acestora și nu sunt disponibile date privind numărul declarațiilor verificate.
Un indicator dramatic: 92% legislație, 0% practică
Cea mai mare ruptură dintre lege și realitate apare în raportul OECD la sistemul disciplinar aplicabil funcționarilor publici.
România îndeplinește 92% dintre criteriile privind reglementarea, peste media OECD de 66%.
La criteriile privind practica, România primește însă 0%. Media OECD este de 22%.
OECD explică acest rezultat prin mai multe deficiențe: nu există un program de formare pentru personalul responsabil cu investigațiile disciplinare, cazurile nu sunt administrate printr-un sistem electronic de management, iar datele din rapoartele anuale nu sunt prezentate într-un format suficient de accesibil, care să permită căutarea și filtrarea informațiilor.
Este probabil cel mai clar exemplu din raport al diferenței dintre existența unor reguli și capacitatea instituțiilor de a demonstra că acestea funcționează efectiv.
România are însă și domenii în care depășește media OECD
Raportul nu plasează România într-o poziție slabă la toate capitolele.
În domeniul integrității sistemului judiciar, România îndeplinește 94% dintre criteriile privind reglementarea și 72% dintre cele privind practica. Mediile OECD sunt considerabil mai mici: 66%, respectiv 45%.
La integritatea procurorilor, România înregistrează 83% pentru reglementări și 63% pentru practică, față de mediile OECD de 66% și 52%.
În privința lobby-ului, România obține 60% pentru reglementare și 56% pentru practică, de asemenea peste mediile OECD de 43% și 38%.
La accesul la informații publice, România are 67% pentru cadrul de reglementare și 62% pentru practică. Media OECD este de 72% pentru legislație și tot 62% pentru practică.
Prin urmare, raportul nu indică o situație uniformă, ci diferențe foarte mari de la un domeniu la altul. Vulnerabilitatea evidentă apare în special acolo unde existența legislației trebuie dublată de monitorizare, verificare și sancționare efectivă.
Ionel Stoica: „Lucrurile cu adevărat importante pentru funcționarea statului trec aproape neobservate”
Secretarul general al ANAP susține că raportul OECD a trecut aproape neobservat în spațiul public din România.
„Raportul OECD l-am citit în weekend. Nu l-am văzut în mass-media, deși este unul dintre cele mai relevante rapoarte internaționale despre integritatea statului român”, a scris acesta.
Ionel Stoica leagă concluziile documentului și de dezbaterile interne privind funcționarea instituțiilor statului.
„Puse cap la cap, toate acestea spun ceva extrem de grav despre starea instituțiilor din România. Sub zgomotul scandalurilor de zi cu zi, croissante vs. merdenele, și al linșajelor televizate, lucrurile cu adevărat importante pentru funcționarea statului trec aproape neobservate”, a mai afirmat acesta.
