Procurorii acuză: Călin Georgescu, implicat în planuri subversive legate de Rusia în alegerile din 2024. Metodele ingenioase prin care a reușit să manipuleze populația României în doar câteva luni. Cine a fost publicul țintă

Fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, și un grup de 21 de persoane au fost trimiși în judecată pentru implicarea în planuri considerate periculoase pentru securitatea națională și ordinea constituțională, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, anunță News.ro.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat trimiterea în judecată a 22 de inculpați, printre care Călin Georgescu, pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și transmiterea de informații false.

Printre persoanele deferite justiției se află și Horațiu Potra și fiul acestuia. Potrivit procurorilor, faptele inculpaților au pus în pericol securitatea națională și au creat riscuri pentru funcționarea legală a instituțiilor statului.

Diferitele persoane au fost acuzate de infracțiuni variate: unii pentru complicitate la tentativă și comunicarea de informații false, alții pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor sau manipularea materialelor explozive. Mai mulți dintre inculpați se află sub control judiciar, iar alții au mandate de arestare preventive.

Anchetatorii au arătat că, imediat după decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 care a anulat alegerile prezidențiale, Călin Georgescu s-a întâlnit în secret în Ciolpani cu Horațiu Potra. Discuțiile au vizat pregătirea unor acțiuni violente în București, în contextul protestelor publice, pentru a deturna manifestațiile pașnice și a exercita presiuni asupra puterii de stat. Procurorii au evidențiat că Georgescu a organizat întâlnirea, a discutat planul și a contactat un lider al unei organizații radical-naționaliste, promovând în același timp informații false prin intermediul unei emisiuni televizate.

Potra, la rândul său, a format un grup paramilitar alcătuit din 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme și să declanșeze proteste violente împotriva autorităților statului. Grupul transporta obiecte periculoase, inclusiv arme albe, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și materiale pirotehnice cu potențial exploziv. Intervenția poliției, după un apel la 112, a împiedicat acțiunea grupului, fiind oprite autoturismele și confiscate obiectele periculoase.

Parchetul a explicat că acțiunile inculpaților reprezentau o amenințare directă la adresa securității naționale și a ordinii constituționale, concept definit de Curtea Constituțională prin jurisprudența sa. Orice tentativă de modificare a ordinii constituționale prin violență, presiuni sau acțiuni subversive subminează statul de drept și integritatea instituțiilor.

În acest context, acțiunile precum organizarea de grupuri paramilitare, manipularea informațională și instigarea publică au fost considerate periculoase, iar legea penală intervine pentru a proteja ordinea constituțională și funcționarea corectă a statului.

Rechizitoriul a fost trimis la Curtea de Apel București, instanța competentă să judece cauza în fond. În timpul anchetei, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar Potra, aflat cu mandat de arestare în lipsă, este cercetat pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și instigare publică. Ancheta evidențiază implicarea directă a inculpaților în planuri care vizau subminarea autorităților constituționale și crearea de conflicte interne în perioada post-electorală.

Conform Parchetului, cei 22 de inculpați au fost deferiți instanței cu următoarele acuzații:

• Un inculpat, trimis anterior în altă cauză, pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false.
• Un inculpat arestat preventiv în lipsă, pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.
• Doi inculpați arestați preventiv în lipsă pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
• Doi inculpați sub control judiciar pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept.
• 16 inculpați sub control judiciar pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Patru companii cu legături în Federația Rusă au desfășurat acțiuni de dezinformare și influențare a alegerilor prezidențiale din 2024. Scopul acestor operațiuni a fost modelarea opiniei publice, destabilizarea autorităților și diminuarea coeziunii sociale. Campaniile au inclus atacuri cibernetice, micro-targetare a populației, propagandă pe rețele sociale, manipulare emoțională și conținut generat cu inteligența artificială, precum și promovarea de mesaje instigatoare la ură și violență.

Fostul candidat independent Călin Georgescu a fost implicat în aceste acțiuni și a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Campania sa online a fost agresivă, exploatând narative extremiste și folosind referințe la Revoluția din decembrie 1989 pentru a provoca instabilitate socială.

Tiparul acțiunilor online corespunde modului de operare al Federației Ruse, semnalat și în alte state precum Moldova și Georgia. În cadrul acestei campanii au fost identificate conturi false, rețele de boți și influenceri care au amplificat artificial conținutul, majoritatea generate sau coordonate de companii cu legături rusești.

Campania de dezinformare coordonată de companiile cu legături în Federația Rusă și de susținătorii lui Călin Georgescu a folosit mesaje atent construite pentru a capta atenția și a influența comportamentul electoratului. Conținutul era direcționat către segmente vulnerabile ale populației, cu accent pe emoții puternice precum frica, furia sau nostalgia.

În paralel, s-a folosit micro-targetarea pe rețelele sociale. Conturi false și rețele de boți au amplificat mesajele, replicându-le în grupuri extremiste sau comunități online deja receptive. Influența era multiplicată prin crearea de conținut emoțional și ușor de distribuit, astfel încât oamenii să fie treptat convinși de validitatea mesajelor.

Mai mult, mesajele includeau elemente alarmiste și instigatoare la violență, menite să provoace panică și să destabilizeze coeziunea socială. Ele nu doar că subminau încrederea în autoritățile românești, ci și prezentau soluții și îndemnuri la acțiuni ilegale, cum ar fi proteste violente sau contestații extralegale ale ordinii constituționale.

Prin combinarea acestor tactici – referințe istorice emoționale, micro-targetare, manipulare prin AI și amplificarea prin boți și influenceri – campania a reușit să influențeze percepțiile populației și să genereze tensiune socială în perioada premergătoare și în timpul alegerilor din 2024.

Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale câștigate de Georgescu pe baza documentelor desecretizate de CSAT, care arătau încălcări ale legislației electorale și implicarea unui actor cibernetic statal rusesc. După anularea alegerilor, Georgescu ar fi planificat destabilizarea țării cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra.

În prezent, Călin Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie 2025, cu interdicții de a părăsi țara fără aprobare. Procurorul general Alex Florența a atras atenția asupra riscurilor continue ale agresiunilor hibride și asupra intensificării acestora, în timp ce președintele Nicușor Dan a felicitat Parchetul pentru cercetarea prezentată și a invitat publicul să se informeze despre acțiunile de dezinformare din 2024 și anii anteriori.