Polițiștii de la Secția 16 care au bătut și torturat doi tineri pe un câmp de lângă București vor pedepse mai blânde și cer ajutorul CCR
Un grup de nouă foști polițiști din București, condamnați în primă instanță pentru lipsire de libertate și tortură, încearcă să obțină anularea unei părți din pedepsele primite, invocând o excepție de neconstituționalitate. Aceștia contestă o prevedere legală care prevede pedepse mai mari dacă infracțiunile sunt comise de persoane „înarmate”.
Cazul a intrat în atenția opiniei publice după ce, în toamna anului 2020, cei nouă polițiști au reținut doi bărbați care le reproșaseră că nu purtau măști, în plină pandemie COVID-19. După ce i-au încătușat, i-au transportat pe un teren viran de la marginea orașului, unde trei dintre agenți au recurs la acte extreme de violență, în timp ce ceilalți au asistat fără a interveni.
Una dintre victime a fost supusă unor tratamente umilitoare, iar cealaltă a fost închisă într-o mașină în care fusese pulverizat spray lacrimogen și abandonată ulterior într-o zonă izolată.
În decembrie 2024, Tribunalul București a pronunțat pedepse de la închisoare cu suspendare până la peste nouă ani de detenție, în funcție de implicarea fiecărui inculpat. Judecătorul a considerat că faptele au fost deosebit de grave, iar comportamentul foștilor polițiști nu lasă loc unei speranțe rezonabile de reeducare.
În apel, avocații inculpaților au susținut că prevederea legală care califică drept agravantă comiterea unei infracțiuni de către o persoană înarmată este neclară și nu ar trebui aplicată în cazul unor agenți care poartă armamentul din dotare în timpul serviciului. În opinia acestora, legea nu distinge între cetățeni obișnuiți și persoane aflate în misiune, ceea ce poate duce la interpretări arbitrare.
Instanța de apel a considerat că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă din punct de vedere formal și a trimis excepția spre analiză. Cu toate acestea, judecătorii au arătat că prevederile legale sunt suficient de clare și că argumentele invocate de apărare par să țină mai degrabă de încercarea de a schimba încadrarea juridică a faptelor în timpul apelului, nu de o problemă reală de constituționalitate.
Curtea Constituțională urmează să decidă dacă articolul contestat respectă sau nu principiile fundamentale ale legii, în special în privința clarității și aplicabilității normelor penale.
Până la pronunțarea acestei decizii, procesul aflat pe rolul Curții de Apel București continuă, iar sentințele nu sunt încă definitive.
