O fostă judecătoare după documentarul Recorder: „Justiția este nefuncțională, cel puțin în ceea ce privește dosarele de mare corupție”

4 minute
Publicat:
Autor: Dorin Ionescu

Fosta judecătoare Daniela Panioglu, cunoscută pentru implicarea în dosare complexe de corupție și pentru rigoarea sa profesională, lansează acuzații grave la adresa sistemului judiciar românesc, într-un interviu acordat Euronews România, în contextul apariției documentarului Recorder Justiție capturată. Magistrata susține că justiția penală este „nefuncțională”, iar disfuncționalitățile interne ar afecta grav anchetele de mare corupție.

Imagine articol

„Situația este foarte gravă”

„Justiția este nefuncțională, cel puțin mă refer în deosebi la justiția penală și la dosarele de mare corupție”, afirmă Panioglu. Potrivit acesteia, efectele nu sunt doar morale, ci și financiare, deoarece statul riscă să plătească despăgubiri considerabile foștilor inculpați ale căror dosare au fost prescrise sau închise. „Este vorba de prejudicii imense (…) și ne afectează pe toți, pentru că este vorba de banul public”, adaugă fosta magistrată.


Sistem piramidal și influență centralizată

Panioglu descrie un mecanism intern „piramidal”, aflat sub controlul unui lider care ar fi reușit să influențeze atât instanțele, cât și parchetele. „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider (…) care a reușit să acapareze tot sistemul judiciar”, spune ea, indicând-o pe fosta președintă a CSM, Lia Savonea.

Potrivit judecătoarei, Savonea și-ar fi construit „meticulos” o rețea de magistrați loiali, plasați în funcții de conducere. Aceștia ar fi exercitat presiuni asupra judecătorilor din subordine, inclusiv în dosare sensibile de corupție.


Acuzații privind presiuni interne și schimbarea completurilor

Panioglu povestește că, în 2021, a sesizat un președinte de secție pe care îl acuza de ingerințe în dosarele aflate pe rol, susținând că acesta „se plimba din birou în birou” și făcea „anumite sugestii” colegilor. Judecătoarea afirmă că sesizarea nu doar că nu a fost urmată de măsuri, ci, dimpotrivă, magistratul reclamat a fost confirmat în funcție, iar ea a fost cercetată disciplinar.

Un alt episod relatat vizează dosarul Vișoiu–Pendiuc, în care completul de judecată ar fi fost schimbat „în pragul pronunțării”. După ce Panioglu a admis cererea DNA și a restabilit completul inițial, susține că au fost declanșate mai multe acțiuni disciplinare împotriva ei și a colegei sale Alina Guluțan. Ambele au fost excluse din magistratură de Secția pentru judecători a CSM, însă decizia a fost ulterior anulată de Înalta Curte.



Exemplu de dosar: mita de 6,3 milioane de euro

Fosta magistrată susține că presiunile interne vizau dosare grele de corupție, oferind ca exemplu cazul fostului șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru o presupusă mită de 6,3 milioane de euro. „Am judecat pe probatoriu. (…) Era acuzat că a primit o mită de 6,3 milioane de euro”, spune Panioglu.

„S-a instaurat o frică în instanțe”

Judecătoarea vorbește și despre un climat de teamă care ar fi cuprins sistemul. „Nu poți să mai ai opinii contrare conducerii, pentru că inevitabil vei suferi consecințe”, afirmă ea, susținând că actualul CSM ar fi „controlat din interior” de gruparea despre care spune că este coordonată de Lia Savonea.


Întrebată dacă mai are încredere în justiție, răspunsul a fost tranșant: „Absolut deloc”.


Sesizare penală împotriva conducerii Curții de Apel București și CSM

Panioglu a anunțat că va sesiza Parchetul General pentru fapte de abuz în serviciu imputate colegiului de conducere al Curții de Apel București și Consiliului Superior al Magistraturii, acuzând încălcarea principiului continuității completurilor de judecată.


Retragerea din magistratură

Daniela Panioglu a fost repusă în funcție de Înalta Curte, însă a ales să se pensioneze imediat după validarea noii conduceri a instanței supreme. „A doua zi m-am dus și mi-am depus cererea de pensionare”, spune ea.


Context: ce arată documentarul Recorder

Investigația Recorder susține că în interiorul sistemului judiciar s-ar fi consolidat o structură informală de putere responsabilă de:

  • blocarea sau tergiversarea anchetelor, inclusiv în DNA;
  • schimbarea repetată a procurorilor și judecătorilor în dosare sensibile;
  • prescrierea unor cauze de mare corupție;
  • plasarea unor magistrați loiali în funcții cheie;
  • sancționarea judecătorilor independenți;
  • crearea unui sistem de recompense și pedepse care inhibă autonomia profesională.

Concluzia documentarului: justiția românească se află într-o criză profundă, vulnerabilă la influențe interne și politice, riscând să își piardă independența.

Urmărește-ne pe Google News

Google News Google News
Ne găsești și aici: Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine