Oamenii care fac legea pe ascuns. Cine este primarul putred de bogat din România, dar cu încasări modeste: i-a cumpărat soacrei pensiune la mare, și-a angajat soția fără concurs și a intrat în posesia mai multor terenuri de la stat

Sorban Levente, primarul din Lugașu de Jos, este acuzat de un lung șir de ilegalități și abuzuri în funcție, culminând cu achiziția unei pensiuni în Costinești pe numele soacrei. Confruntat cu întrebările ziariștilor și ale localnicilor, edilul s-a baricadat în birou timp de o zi. Ulterior, primarul a revenit pe Facebook cu o explicație.

La Lugașu de Jos, județul Bihor, primarul Sorban Levente îmbină atribuțiile de edil cu cele de conducător al composesoratului local, în ciuda legii care interzice această suprapunere.

Achiziții imobiliare dubioase, venituri modeste, vacanțe exotice și un contract de închiriere semnat pe 99 de ani conturează un posibil caz de abuz de funcție și îmbogățire nejustificată, ignorat complet de autoritățile statului.

Primarul Sorban Levente pare să fi transformat comuna bihoreană Lugașu de Jos într-un domeniu personal. Potrivit unei investigații realizate de publicația Bihoreanul, edilul și-ar fi folosit funcția pentru a aduce beneficii directe familiei sale, cumpărând pe numele soacrei o pensiune de aproape un milion de lei în stațiunea Costinești.

Achiziția, cumpărată în 2022, a fost realizată printr-o licitație la care Sorban a participat ca mandatar al soacrei, Kalman Emilia Maria, o pensionară fostă muncitoare în Oradea.

Actele obținute de jurnaliști arată că soacra primarului a achitat suma de 916.000 de lei pentru pensiunea Trident, o clădire de aproape 1.000 mp, situată pe strada Pescărușului, chiar în apropierea mării. Deși numele primarului nu figurează oficial în documente, implicarea sa directă și coincidențele evidente – inclusiv faptul că are același domiciliu cu soacra, fostă muncitoare la o fabrică din Oradea – indică o tranzacție aranjată în familie.

O altă piesă cheie a puzzle-ului o reprezintă pensiunea din Costinești, achiziționată pe numele soacrei lui Sorban – o fostă muncitoare la o fabrică din Oradea. Având în vedere profilul social al acesteia, dar și situația financiară oficială a familiei Sorban, ipoteza că primarul ar fi folosit indirect fonduri publice sau resurse obținute prin composesorat pentru această achiziție nu poate fi exclusă.

Potrivit declarației de avere din 2022, Sorban și soția sa au avut în anul precedent venituri de 79.953 lei și 3.600 euro din chirii. În conturi, edilul avea 176.331 lei. Un an mai târziu, în 2023, în declarația actualizată apar doar 20.278 lei în conturi, iar veniturile familiei totalizau 83.502 lei plus aceeași sumă din chirii. În 2024, contul bancar ajunge la 28.463 lei, iar veniturile urcă la 107.824 lei. În paralel, familia Sorban are de întreținut trei copii – doi elevi în Oradea – și a bifat inclusiv vacanțe exotice, precum o escapadă în Thailanda.

Toate aceste cheltuieli depășesc cu mult nivelul veniturilor oficiale, iar lipsa unei surse clare de finanțare alimentează suspiciunea că averea a fost acumulată prin metode neortodoxe, poate chiar cu implicarea composesoratului sau prin accesarea indirectă a fondurilor comune.

Cu toate acestea, nici Agenția Națională de Integritate, nici Prefectura Bihor, nici Curtea de Conturi nu au luat măsuri. Situația pare să fie tolerată tacit, deși toate indiciile arată către o încălcare gravă a legii și un posibil caz de îmbogățire nejustificată.

Generozitatea edilului nu s-a oprit la soacră. Soția sa, Sorban Orsolya Monika, a fost numită fără concurs în funcția de secretară la SC Construcții Lugașu de Jos SRL, o firmă aflată în subordinea Primăriei.

Firma unde soția primarului a fost angajată secretară a primit peste 2 milioane de lei din PNDL pentru „reabilitarea” unor clădiri școlare în 2020, însă în 2025, Inspecția de Stat în Construcții a dispus refacerea acestor lucrări. Practic, cei 2 milioane de lei, bani ai statului care revin fiecărei comune, au fost cheltuiți în zadar și fără niciun beneficiu pentru comună. Nu se cunoaște sub ce formă.

Tot soția primarului a devenit beneficiara unui contract de superficie extrem de avantajos: 4,3 hectare din terenul oamenilor din sat, obținute pentru doar 215 euro pe an. Aceste fapte au fost deja sesizate Agenției Naționale de Integritate.

Contractul de superficie, semnat de primar în calitate de președinte al Asociației de Pădurit și Pășunat Silvana, permite soției sale să folosească terenul timp de cel puțin 25 de ani, pentru „orice tip de investiție”.

Potrivit legii 161/2003, un primar nu poate ocupa simultan și funcția de președinte al unei asociații care administrează bunuri publice sau comunitare, tocmai pentru a evita conflictele de interese evidente.

De altfel, Sorban Orsolya Monika, soția primarului, este și consilier local UDMR, ceea ce prezintă o incompatibilitate.

Discrepanțele între veniturile familiei și achizițiile realizate sunt flagrante. Declarațiile de avere ale lui Sorban arată că în 2022, familia sa a câștigat puțin sub 80.000 de lei, iar în 2024, puțin peste 100.000 de lei. Cu toate acestea, primarul și-a permis nu doar pensiunea de la mare, ci și vacanțe în locuri exotice, precum Thailanda. Rezervele bancare ale edilului s-au diminuat constant, fiind insuficiente pentru o astfel de achiziție imobiliară.

În timp ce legile românești interzic cumulul de funcții care pot genera foloase personale, Sorban Levente jonglează simultan cu rolul de primar și cu cel de președinte al composesoratului local – o entitate care administrează pășuni și alte bunuri colective ale comunității.

Potrivit Legii 161/2003, un edil este în conflict de interese atunci când deține funcții care pot influența „îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor” publice și pot aduce „foloase materiale”. Asta nu l-a împiedicat însă pe Sorban să ia decizii în numele comunității care ridică mari semne de întrebare.

Printre acestea se numără un contract încheiat pe 99 de ani cu o firmă, prin care a închiriat 3,69 hectare de teren pentru suma de 332.100 de euro. Deși banii ar fi trebuit să se întoarcă în comunitate, localnicii spun că nu au văzut „niciun sfanț” din acești bani. În lipsa unor controale din partea autorităților competente, primarul a continuat nestingherit să semneze acte în numele comunității.

Joia trecută, ziariștii de la Bihoreanul au încercat să-l contacteze pe Sorban Levente pentru a obține explicații. Deși era zi de audiențe, primarul s-a închis în birou după ce a primit o serie de localnici, majoritatea romi. A refuzat să iasă sau să răspundă întrebărilor reporterilor, transmițând prin secretară că „va veni imediat”, lucru care nu s-a întâmplat.

Situația a degenerat spre seară, când mai mulți cetățeni exasperați de comportamentul primarului au solicitat intervenția autorităților, temându-se că edilului i s-ar fi făcut rău.

În jurul orei 16.30, la Primărie au ajuns echipaje de ambulanță, pompieri și poliție. Sorban a fost găsit în regulă, dar a refuzat să iasă și să discute cu cei prezenți. A ieșit pentru scurt timp pe hol doar pentru a le confirma salvatorilor că este bine, anunță sursa citată.

Acuzații din partea sătenilor

Localnicii susțin că sunt hărțuiți și ignorați sistematic de administrația locală. Anamaria Urs, de exemplu, a relatat cum dosarul pentru autorizația de construcție i-a fost pierdut de o angajată a Primăriei, iar accesul la acte a devenit o loterie. „Cui îl pupă în fund pe primar îi dă acte, cui nu, nu”, a spus femeia. Semendi Iuliu a adăugat că a pierdut 50.000 de lei, subvenție APIA, din cauza întârzierilor și blocajelor birocratice.

O altă femeie, Egri Katalin, susține că o funcționară apropiată primarului i-a pierdut o schiță cadastrală și refuză să-i înregistreze un contract de arendare sau să-i elibereze o simplă adeverință necesară pentru schimbarea buletinului, susține sursa citată.

După ce echipajele de urgență au plecat, Sorban Levente a reacționat pe Facebook, acuzând jurnaliștii și o rivală politică, directoarea școlii Loredana Berzovan, că au orchestrat „farsa” apelului la 112. Fără a oferi lămuriri despre acuzațiile ce i se aduc, edilul a sugerat că incidentul ar fi putut pune în pericol vieți, în cazul în care echipajele nu ar fi ajuns la timp la alte cazuri reale.

„Joi, săptămânalul Bihoreanul și jurnalistul său Adi Criș, împreună cu „aghiotanții” săi din opoziția politică locală, au depășit orice limită a decenței, bunului simț sau a eticii profesionale.

După ce ultima colegă a părăsit sediul, aceștia au chemat SMURD, ambulanța, pompierii și poliția să intervină la sediul instituției, deși nu existau motive reale pentru aceasta. Toate aceste acțiuni s-au petrecut din exterior, în timp ce eu mă aflam în interior, în deplină stare de sănătate.

Prin acest comportament abuziv și manipulator, au consumat inutil resurse publice importante și au creat panică. Ce nu se spune în spațiul public, deși este grav și reprezintă faptă penală, este șantajul – sancționat dur de Noul Cod penal.

Personal, Bihoreanul mă denigrează constant și fără motiv real, prezentându-mă drept „primar controversat”, deși nu am fost niciodată condamnat, amendat, sau nu sunt măcar cercetat într-un dosar penal. ”, a scris primarul pe Facebook.

Concluzie: o administrație cu iz de feudalism

Cazul primarului din Lugașu de Jos aduce în prim-plan o administrație condusă după reguli personale, în care instituțiile par să fi devenit instrumente ale intereselor de familie. În lipsa unei reacții ferme din partea autorităților, abuzurile și incompatibilitățile semnalate par să fie tratate cu indiferență, în timp ce cetățenii comunei sunt lăsați la mila unui sistem închis, netransparent și ostil.