Noile trenuri PESA intră în teste în România. De ce NU sunt, de fapt, trenuri de mare viteză și cât de repede vor circula în realitate
Primele trenuri electrice moderne produse de compania poloneză PESA au ajuns în România și sunt testate în această perioadă la Constanța și Făurei, în cadrul unui contract semnat cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Deși au fost prezentate drept „trenuri de mare viteză”, aceste rame sunt, în realitate, trenuri regionale moderne, iar viteza lor efectivă depinde în mare măsură de infrastructura feroviară din România.
Primele unități sunt deja în probe tehnice, iar altele urmează să ajungă în țară în cursul anului 2026. Proiectul face parte dintr-un program amplu de modernizare a transportului feroviar, finanțat din fonduri europene.
Ce sunt, de fapt, trenurile PESA testate în România
Galerie imagini
1 / 3Trenurile livrate de producătorul polonez fac parte din platforma ELF.EU 655-5 și sunt concepute pentru transport regional și InterRegio, nu pentru mare viteză în sensul clasic european.
Fiecare ramă este formată din trei vagoane și are o capacitate de aproximativ 238 de pasageri. Interiorul este organizat în sistem 2+2, cu zone de scaune rabatabile, adaptate rutelor frecvente și fluxului ridicat de călători.
Aceste trenuri pot atinge, din punct de vedere tehnic, viteze de până la aproximativ 160 km/h. Însă acest prag le încadrează în categoria trenurilor convenționale moderne, nu în cea a trenurilor de mare viteză.
În Europa, un tren este considerat „de mare viteză” abia de la 250 km/h în sus, pe linii special construite. Prin comparație, trenurile PESA sunt gândite pentru eficiență pe distanțe scurte și medii, nu pentru recorduri de viteză.
De ce nu vor circula mai repede în România
Galerie imagini
1 / 3Chiar dacă trenurile sunt noi și capabile de viteze mai mari, infrastructura feroviară din România este principalul factor care limitează viteza reală de circulație.
Pe multe tronsoane:
- liniile nu sunt modernizate complet
- există restricții de viteză frecvente
- viteza medie a trenurilor rămâne între 50 și 80 km/h
Chiar și pe segmente reabilitate, trenurile rareori pot menține constant 160 km/h. În aceste condiții, diferențele de timp față de trenurile actuale vor exista, dar nu vor fi spectaculoase.
De exemplu, pe ruta București – Brașov, unde în prezent durata călătoriei este de aproximativ 2 ore și 30 de minute – 3 ore, noile trenuri ar putea reduce timpul cu aproximativ 15–30 de minute, în funcție de condițiile de trafic și infrastructură.
Așadar, limitarea nu ține de tren, ci de rețeaua feroviară.
Ce se schimbă totuși pentru pasageri
Chiar dacă nu vor aduce o revoluție în viteza de deplasare, noile rame PESA vin cu îmbunătățiri importante pentru călători.
Accelerația mai bună și timpul redus de staționare în gări vor eficientiza circulația pe rutele regionale. În plus, confortul este net superior față de trenurile vechi aflate acum în circulație.
Introducerea acestor trenuri are și un obiectiv mai larg: reducerea poluării și încurajarea transportului feroviar în detrimentul celui rutier, mai ales în zonele aglomerate din jurul marilor orașe.
Declarația oficială privind recepția trenurilor
Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat că o primă ramă electrică a fost deja recepționată pentru intrarea în serviciul comercial:
„RECEPȚIE PRELIMINARĂ ȘI RECEPȚIE PENTRU PUNEREA ÎN SERVICIUL COMERCIAL CU CĂLĂTORI A RAMEI ELECTRICE REGIONALE (RE-R) PESA 655-5 051.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) informează că, astăzi, 04 martie 2026, o echipă mixtă ARF-PESA a efectuat recepția preliminară și recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramei electrice regionale RE-R PESA 655-5 051, activitate derulată în incinta Atelierelor CFR Grivița SA.
În cadrul acestei acțiuni, a fost finalizat și „Testul de Acceptare la Fabrică” (FAT), demers ce a inclus atât verificări vizuale ale vehiculului, cât și analiza documentației tehnice aferente, care cuprinde elemente precum cerințele de proiectare, documentele de referință aplicabile și alte specificații obligatorii.
Cu această ocazie, a fost semnat și procesul-verbal de recepție pentru punerea în serviciul comercial cu călători, prin care s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra unității electrice RE-R 655-5 051, de la furnizor la beneficiar, respectiv de la PESA către ARF.
Totodată, s-a convenit ca PESA să dețină în custodie rama electrică regională 655-5 051, până la predarea acesteia către un operator de transport feroviar de către ARF, în aceleași condiții stabilite la prima ramă recepționată de ARF, respectiv la unitatea 655-5 030.
Reamintim că acest tren face parte din Lotul 3, aferent contractului de achiziție nr. RUIC 6/2024 și este inclus în Contractul de finanțare 1/2024, ce prevede furnizarea a 62 de astfel de rame electrice regionale noi RE-R, destinate traficului regional și suburban (inclusiv serviciul de întreținere), achiziționate de ARF, prin Fondul pentru Modernizare.”
Rutele pe care vor circula noile trenuri și valoarea proiectului
Noile rame vor fi introduse pe mai multe rute importante din țară, inclusiv:
- București Nord – Ploiești Sud – Adjud
- Iași – Pașcani – Suceava
- Brașov – Gheorgheni
- Arad – Timișoara – Caransebeș
- Cluj – Bistrița
- București – Brașov
- Constanța – Fetești
Proiectul include achiziția a 62 de rame regionale și este finanțat prin Fondul pentru Modernizare, cu sprijin de la bugetul de stat.
Valoarea totală se ridică la peste 2,7 miliarde de lei (aproximativ 560 de milioane de euro), iar implementarea este estimată la 36 de luni.
Așadar, trenuri noi, dar fără „viteză europeană”: noile trenuri PESA reprezintă un pas important pentru modernizarea transportului feroviar din România, însă nu sunt trenuri de mare viteză în sensul clasic.
Ele pot deveni rapide doar în măsura în care infrastructura feroviară va permite acest lucru. Până atunci, câștigul real pentru pasageri va fi în primul rând legat de confort, fiabilitate și condiții mai bune de călătorie, nu de reducerea drastică a duratei drumurilor.
