Nimeni nu răspunde pentru moartea Anei Oroș. Instanța a închis definitiv dosarul femeii ucise de maidanezi lângă Lacul Morii. Cu ce au greșit primăriile conduse de Nicușor Dan și Ciucu

La mai bine de trei ani de la moartea Anei Oroș, femeia atacată mortal de o haită de câini în apropierea Lacului Morii, justiția a pus capăt anchetei fără ca cineva să fie tras la răspundere. Deși procurorii au identificat existența unor condiții care au favorizat tragedia, instanța a decis definitiv că nu există temei pentru continuarea urmăririi penale.

Moartea Anei Oroș, în ianuarie 2023, a readus în atenția publică problema câinilor fără stăpân din București și lipsa unor măsuri eficiente pentru prevenirea unor astfel de tragedii. Un 2013, Ionuț Anghel, un băiețel de patru ani, a fost ucis de maidanezi. Șapte câini l-au atacat pe micuț. A fost găsit fără viață.

Femeia, în vârstă de 43 de ani, lucra la Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei și obișnuia să alerge în zona Lacului Morii.

În dimineața de 21 ianuarie, după ce și-a încheiat traseul de jogging, a traversat un teren viran spre cartierul Giulești. Acolo a fost atacată de o haită de câini. Una dintre mușcături i-a secționat artera femurală, iar medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Cazul este cu atât mai dramatic cu cât Ana Oroș mai trecuse printr-un atac similar în aceeași zonă. Atunci a scăpat cu viață doar datorită intervenției unor bicicliști care au alungat câinii și au chemat ajutoare.

În urma acelui incident fusese deschis un dosar penal, însă ancheta nu s-a finalizat înainte ca femeia să fie din nou atacată. După deces, cele două dosare au fost reunite, iar cercetările au continuat mai bine de doi ani.

Ancheta s-a concentrat în principal asupra activității Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), instituția care gestionează capturarea câinilor fără stăpân în București.

Concluzia procurorilor a fost însă că nu există dovezi care să arate că instituția și-ar fi încălcat atribuțiile într-un mod care să conducă direct la moartea femeii. Deși în zonă existau câini fără stăpân, anchetatorii au apreciat că nu poate fi stabilită o legătură directă între activitatea ASPA și producerea tragediei, scrie jurnalista
Adriana Oprea de la Libertatea.ro.

În schimb, ancheta arată că atacul s-a produs într-un loc care oferea condiții favorabile pentru formarea unei haite de câini.

Raportul Corpului de Control al Primarului General descrie un teren abandonat, fără gard, acoperit de deșeuri și aflat în apropierea unor stâne de oi. Potrivit documentului, aceste elemente au contribuit la menținerea câinilor în zonă și au favorizat producerea atacului.

Raportul mai arată că lipsa împrejmuirii terenului a reprezentat unul dintre factorii importanți care au făcut posibilă tragedia.

După moartea Anei Oroș, primarul Sectorului 6 de la acea vreme, Ciprian Ciucu, declara că terenul nu putea fi împrejmuit deoarece s-ar fi aflat într-o zonă inundabilă.

Ulterior, documentele de urbanism și punctul de vedere transmis de Administrația Națională Apele Române au indicat contrariul. Potrivit acestora, terenul se afla în afara zonei inundabile, iar chiar și în cazul unor astfel de zone legea permite realizarea unor împrejmuiri ușoare, fără fundație din beton.

Fiul Anei Oroș a contestat soluția de clasare și a solicitat efectuarea unor verificări suplimentare, inclusiv pentru a se stabili dacă autoritățile locale au dispus vreodată împrejmuirea terenurilor din zonă.

Judecătoria Sectorului 6 a respins însă cererea, apreciind că probele existente sunt suficiente și că eventualele răspunsuri ale Primăriei Sectorului 6 nu ar schimba concluziile anchetei.

Instanța a confirmat că procurorii au interpretat corect modul în care autoritățile și-au îndeplinit atribuțiile și a menținut soluția de clasare. Hotărârea este definitivă.

Prin această decizie, dosarul morții Anei Oroș este închis definitiv, fără ca vreo persoană sau instituție să răspundă penal.

Cazul rămâne unul dintre cele mai controversate din ultimii ani, deoarece, deși ancheta vorbește despre existența unor condiții care au favorizat atacul, justiția a concluzionat că acestea nu sunt suficiente pentru a atrage răspunderea penală a vreunei autorități. Astfel, la fel ca în multe alte tragedii produse pe fondul unor probleme administrative, moartea Anei Oroș rămâne fără un vinovat în fața legii.

Concluzie: Deși raportul Corpului de Control al Primarului General arată că terenul pe care a fost ucisă Ana Oroș era neîmprejmuit, neîngrijit și că aceste condiții au favorizat prezența haitei de câini, procurorii nu au stabilit răspunderea penală a Primăriei Capitalei, a Primăriei Sectorului 6 sau a proprietarului terenului.

Potrivit raportului și legislației în vigoare, proprietarul avea obligația să împrejmuiască și să întrețină terenul, iar dacă nu o făcea, Primăria Capitalei putea dispune împrejmuirea pe cheltuiala acestuia, după parcurgerea procedurilor legale.

În același timp, Poliția Locală Sector 6 și Poliția Locală a Municipiului București aveau atribuții de control și de sancționare a nerespectării acestor obligații. Cu toate acestea, ancheta s-a concentrat în principal asupra activității ASPA, iar concluzia procurorilor a fost că instituția și-a îndeplinit atribuțiile și că nu există o legătură directă între activitatea sa și moartea femeii.

Instanța a apreciat, la rândul ei, că nu există suficiente probe pentru a atrage răspunderea penală a vreunei autorități sau persoane implicate.