Dragoș Anastasiu a demisionat: „Nu sunt șpăgar. Am făcut o greșeală. Reforma trebuie să continue”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat astăzi, 27 iulie, într-o amplă conferință de presă, că demisionează din Guvernul României, în urma dezvăluirilor privind implicarea sa într-un caz de mituire a unei inspectoare ANAF.

Anastasiu a vorbit deschis despre contextul în care s-a produs fapta, a admis greșelile făcute și a insistat că reforma statului trebuie să continue, chiar și după retragerea sa.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a susținut duminică, 27 iulie, o conferință de presă de peste o oră, în care a detaliat motivele care l-au condus la demisie, a explicat contextul scandalului de corupție care îl vizează și a lansat mai multe apeluri către mediul privat, autorități și clasa politică.

„Nu sunt șpăgar. Sunt un om onest. Când am avut toate datele, m-am dus la DNA”, a declarat Anastasiu, susținând că întreaga situație care îl vizează este rezultatul unui compromis forțat de o criză severă din compania sa, pe fondul blocării rambursărilor de TVA și a controlului abuziv al autorităților fiscale.

Dragoș Anastasiu a recunoscut că, în perioada 2009–2017, firma sa a semnat un contract de „consultantă” cu o firmă indicată de o inspectoare ANAF (Georgeta Angela Burlacu), în urma unei inspecții în care se sugera că firma ar putea fi sancționată pentru erori minore în evidențele salariale.

Potrivit afirmațiilor sale, decizia de a încheia acel contract ar fi fost o alegere între colapsul financiar și continuarea activității.

„Am acceptat acest compromis într-o situație de criză. A fost o greșeală, dar o greșeală făcută într-un sistem care funcționa pe bază de șantaj, frică și abuz”, a spus Anastasiu.

El a introdus termenul de „șpagă de supraviețuire”, în contrast cu „șpaga de îmbogățire”, afirmând că în cazul său nu a existat niciun beneficiu personal ilicit.

În ciuda afirmațiilor sale că a fost doar „martor” în dosar, DNA a confirmat public că Anastasiu are calitatea de martor-denunțător, ceea ce implică faptul că a contribuit activ la anchetă. Jurnaliștii prezenți i-au cerut lămuriri, iar unii au acuzat că „a mințit public” și că „a oficializat șpaga de supraviețuire” într-un cadru guvernamental.

Vicepremierul a anunțat că demisionează pentru a nu afecta imaginea Guvernului Bolojan și pentru a permite continuarea reformelor fără povara scandalului personal:

„E clar că nu mai pot să ajut. În acest climat, indiferent ce aș face, denigrarea va continua. Îmi asum greșelile. Reforma trebuie să continue fără mine”, a spus Anastasiu.

El a lansat apeluri:

• către premierul Ilie Bolojan, să preia personal grupul de lucru pentru reformarea companiilor de stat;
• către mediul privat, să nu se demobilizeze;
• și către societatea civilă, să continue presiunea pentru reformă și să impună un standard real de integritate.

Anastasiu a vorbit pe larg despre relația „abuzivă” dintre stat și antreprenori, evocând controale ANAF arbitrare, întârzieri la rambursările de TVA, neplata concediilor medicale și lipsa digitalizării.

„Statul român a fost ani de zile un dușman al companiilor. Nu a fost niciodată partener. A venit vremea să schimbăm asta”, a spus el.

Fostul vicepremier a anunțat că va reveni în zona privată, se va concentra pe proiectele sale civice, inclusiv think-tank-ul „ReThink România”, și va continua să militeze pentru reformarea statului:

„România trebuie regândită. Vreau să trăim într-o țară în care diaspora vrea să se întoarcă și tinerii nu mai fug”, a conchis el.

Notă: text generat automat

Dragos Anastasiu
Buna seara a tot ce s-a întâmplat în spațiu public cu privire la persoana mea în ultimele două-trei zile, odată pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pe care ar trebui să o iau eu pentru a nu periclita guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică, dacă vreți așa. Aș vrea să încep cu contextul în care ne aflăm în momentul de față. Un guvern care e de o lună instalat, condus de un premier, domnul Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Avem nevoie și suntem obligați la reforme, pentru că situația bugetului României în momentul de față este una extrem de dură, de tensionată. Am avut anul trecut un deficit de 9,3% din PIB, Anul ăsta ne îndreptăm cu pași mari către 10, dacă nu luăm măsuri și la două săptămâni, la 10 zile după ce guvernul a fost instalat, a fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru ca agențiile de rating să nu ne degradeze de la penultimul nivel acceptabil pentru investiții la neacceptabil pentru investiții. Sigur că această frână de mână a lovit în multe categorii. E un mod în care guvernul a început fiind obligat, nu dorind să facă așa ceva, pentru că efectiv nimeni nu-și dorește să afecteze sporurile celor care lucrează la buget, pensiile, bursele, studenții, profesorii, deci multe categorii afectate. un lucru nedorit, dar extrem de necesar și care s-a dovedit a fi util în a evita degradarea la junk. Acum, sigur că nu putem să ne limităm la categoriile vulnerabile, ci trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. S-a vorbit mult de pachetul 2, de pachetul 3. Suntem acum în faza pachetului 2, care are mult de a face cu lipsa de echitate din societatea românească, are de a face cu risipa și cu eficiența. Și aici ați văzut deja că sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, că sunt măsuri care se iau în zona administrației publice locale și de asemenea măsuri de redresare și de eficientizare a companiilor de stat din România. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru care s-a dorit a fi înființat, în care se participe mai multe ministere, care sunt proprietarii multor companii de stat, 1337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe companii care au probleme foarte mari. Știm de ani de zile că asta e un loc sensibil în care au fost și încă sunt multe sinecuri, Un loc pe care dacă îl deranjezi este ca și cum bagi bățul într-un viespar, ca și cum calci pe un mușuroi. Ne așteptăm și ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Ăsta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele. Nu este ceva la care să nu ne fi așteptat, pentru că atunci când deranjezi, lumea reacționează. Asta este și motivul pentru care au plecat o serie de atacuri din multe puncte de vedere. vă readuc aminte reacțiile la un grup de experți care nici măcar nu se formase, erau în primă discuție de a fi format oameni competenți din mediul privat, care sigur au altă viziune și altă interpretare în ceea ce privește indicatorii de performanță la care trebuie să ne raportăm. Nu indicatori de performanță, așa cum în multe cazuri, nu în toate, care sunt foarte ușor de atins către managerii respectivi. Vă aduc aminte că pe această zonă România este penalizată cu 330 de milioane de euro pentru că nu a fost capabilă să operaționalizeze entitatea care se ocupă cu monitorizarea performanței și nu a fost capabilă să reducă numărul de interimate în consiliile de administrație. De ce n-a fost capabilă nu știu, putem să ne punem o serie întreagă de întrebări, dar lucrul ăsta este o certitudine. Acum, în acest context a apărut în spațiu public implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum 4 luni, și acum 5 luni, și acum 2 ani. și atunci când am fost chemat să fiu consilier la Cotroceni în perioada președintele Interimar Ilie Bolojan și pe perioada în care am rămas benevol pentru a asigura tranziția cu noi, consilierea ei președintelui Nicușor Dan, acest dosar era în spațiu public și era cunoscut. N-am venit aici nici să mă poziționez ca victimă, nici să vă ofer nu știu câte justificări, pentru că nu despre asta este vorba. Am venit aici să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. Și chiar dacă s-ar putea să vă plictisesc puțin, o să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009. așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, foarte mulți șoferi, mulți angajați, făceam curse internaționale în toată Europa, au o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA. Adică veniturile care înseamnă biletele sunt fără TVA, toate cheltuiele sunt cu TVA, de fiecare dată trebuie recuperat TVA-ul. Când ai volume mari, vorbim de volume mari de TVA. În acest context aș vrea să vă povestesc relația noastră cu statul român la acel moment. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că lipseau niște bilete, adică erau mai mulți pasageri decât erau bilete prezente. Și atunci s-a venit la noi la companie și s-a spus, verificăm ultimii cinci ani. Cum verificăm? Ok, dați-ne toate biletele pe care le-ați avut în fiecare cursă în parte, aveam plicuri pe fiecare cursă în parte, timp de cinci ani, 500 de mii de bilete. Ne-au cerut biletele, le-am pus în fața firmei, era un munte de cutii, ne-au întrebat ce să facem cu ele, pe ei le-aș cerut, le-au cărat la Poliția Economică, ne-au solicitat să detașăm un om ca să fie prezent la verificări, am detașat un om acolo, lucrul acesta a durat 3 ani. După ceva timp am întrebat Mirat ce anume caută pentru că am zis că poate putem să ajutăm. Și ne-au spus că vor să compare numărul de bilete pe care noi le avem în plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Poliția de Frontieră la acel moment lua pașaport cu pașaport, teoretic, și teoretic am aflat ulterior, înregistra fiecare pașaport la ieșire și la intrarea în țară. Am întrebat Poliția de Frontieră două lucruri. 1. Vă rugăm să ne spuneți dacă evidențele dumneavoastră sunt opozabile justiției și vă rog să-mi dați intrările și ieșirile șoferilor noștri, 200 de șoferi, în perioada unui an de zil, ca să vedem când au intrat și când au ieșit. Răspunsul a fost așa. Evidențele noastre nu sunt opozabile justiției și ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, care arătau că un șofer intra, ieșea, după care intra de câteva ori, nu mai intra, ieșea de câteva ori, nu mai intra și invers. Deci evidențele Poliției de Frontieră la acel moment erau absolut nerelevante. Trei oameni au lucrat la Poliția Economică timp de trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era atunci regula. Și s-a adunat să răbani foarte mulți, depășam cu multul milion de euro. Venise criza financiară 2009, pe autocarele noastre jumătate din pasageri. Fiecare cursă în parte era o pierdere, pentru că dacă până atunci mergeam cu câte 40-50 de pasageri pe cursă, acum mergeam cu 25-30 de pasageri. De situația companiei era absolut dezastroasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea închetei de la Poliția Economică. După trei ani și ceva am fost chemat la Poliția Economică și mi s-a spus literalmente următorul lucru. Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține bilete, dar pe total aveți mult mai multe bilete în înregistrările dumneavoastră decât avem noi în acele evidențe de la Poliția de Frontieră care oricum erau neopozabile justiție. Motiv pentru care am zis ok, bun, dați-ne rezoluția finală ca să putem să mergem la NAF să ne recuperăm TVA-ul. Am fost privit în ochi și mi s-a spus în felul următor. După trei ani de anchetă, eu nu pot să justific să închid pur și simplu acest dosar. Motiv pentru care voi propune începerea urmăririi penale. Poftim? N-ați găsit nimic, nu. Închideți dosarul, nu pot. S-a lucrat prea mult la el. Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea. Și s-a trimis dosarul la parchet. După vreo două-trei luni în care TVA-ul nostru stătea pe loc și se devaloriza trei ani de zile. Uitați-vă 2007, 2008, 2009 ce parcurs aveam al cursului valutar. Am fost chemat la parchet și mi s-a spus textual, eu nu știu ce să fac cu acest dosar pentru că nu am ce să fac cu el. De ce este dosarul ăsta la noi? Vă întrebați pe mine ce-i dosarul ăla? Dumneavoastră nu știu să spun. Luați loc, scrieți o declarație, am scris o declarație, peste două săptămâni s-a închis dosarul. Ăsta este contextul în care în 2009 vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul de care facem vorbire și începe control de fond pe cinci ani. Durează patru luni și la un moment dat colaboratorii mei vin la mine pentru că eu nu participam la control și mi-au spus totul pe contabilitate este foarte bine, dar avem niște probleme legate de evidențele din statele de plată. Asta înseamnă că aveam statele de plată, aveam sume plătite către ANAF. Mulțumesc. Și dar nu se legau exact pe evidențele de la ANAF. Și inspectoarea ne-a spus că e grav, că s-ar putea să fie lucruri foarte grave și că nu poate să închidă dosarul, că mai trebuie să lucrăm, dar are o propunere constructivă. Și am zis, ok, haideți să vedem care este propunerea constructivă. Am avut acea discuție și mi s-a spus așa. Avem două variante. Ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele acestea, le faceți, le refaceți, ștate de plată de mii de persoane timp de 5 ani. Și vedem ce iese sau închidem acum controlul și vă recomand o firmă firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi. Și ăsta este un moment în care eu a trebuit să iau o decizie împreună cu partenerul meu. Ce facem? Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani de zile, 20.000 de călători peste tot în Europa, care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă. Asta a fost decizia pe care am luat-o la momentul respectiv. partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre pe care el o gestiona. Și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu pe care înțeleg că toată lumea l-are. Eu nu l-am avut la momentul respectiv. Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. A fost niște încercări de rezolvare a problemei, s-au întâmplat anumite lucruri, o perioadă de timp, câteva luni, nu mai știu acum cât, N-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic. Colaboratorii mei au preluat lucru, au refăcut, a durat un an de zile, au refăcut toate ștatele de plată, om cu om, bob cu bob, pentru ca la sfârșit să vedem că era vina noastră, pentru că înregistrările nu erau corecte, dar sumele plătite de noi către statul român erau mai mari decât ar fi fost nevoie. Sigur vă pot da detalii tehnice, dar nu interesează. Și la un moment dat au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmenilor respective, care s-au soldat cu facturi. pur și simplu neplătite. Neplătite un an, neplătite doi ani, neplătite trei ani, neplătite patru ani. A existat un moment în care lucrul acesta, eu n-am avut informații cu privire la faptul că, de exemplu, factorile nu erau plătite. Și la un moment dat lucrul acesta a explodat. Am aflat. Am întrebat de ce. Mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi, cu alte ocazii, și că de fiecare dată cu aceeași severitate, cu aceleași țipete, cu aceleași amenințări, la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică de a pune presiune pe deziliere de contracte, pe plata facturilor, etc. În secunda în care eu am aflat acest lucru și am avut toate informațiile necesare, e greu să ai mai mult de 20 de companii și să ai toate informațiile necesare la zi, am decis împreună cu partenerul meu să spunem adevărul, el semnase contractul, El a fost cel care a depus denunțul. Eu am fost martor. Am știut. În primă fază am asumat lucrul ăsta într-o situație de foarte mare criză. Și ce s-a întâmplat apoi, ați văzut. Am fost declarat șpăgar. Aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu, nu foarte de mult, cu privire la șpăgi în România. Există două tipuri de șpăgi. Există șpăgi de supraviețuire și există șpăgi de îmbogățire. Șpaga de supraviețuire e atunci când, și apropo, în anii 90 șpaga era cu plicul sau cu geamantanu. Din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat. Nu se mai merge cu plicul sau cu geamantanu, se merge cu contracte de consultanță și cu alte variante de tipul ăsta. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, până la un moment dat, după care mult mai mult facturi neplătite, pur și simplu, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și de supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de ron impozite la stat. 75 de milioane de ron. În toată această perioadă. Nu a fost nici o secundă, dar nici o secundă, când noi am făcut evaziune fiscală, avem și am avut, avem și vom avea toate veniturile înregistrate, am avut, avem și vom avea toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme în care se plătesc salariile la minim pe economie plus un plic și gândiți-vă de ce se întâmplă lucrul ăsta și de ce nu se iau măsuri în această privință. Niciodată, nicio secundă, niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă care se cheamă îmbogățire. Să plătești mai puține impozite la stat sau să ai încasări ilicite. Asta este imaginea pe care cu cea mai mare sinceritate v-o pun pe masă. Dacă nu mă înșel este totuși în rechizitoriu. Asta este realitatea niciuna altă. cu privire la calitatea mea. S-a născut o dispută care din punctul meu de vedere este una juridică dacă am fost martor sau am fost denunțător sau am fost martor, denunțător, etc. Eu vă spun ce știu eu. Interpretări juridice nu pot și nici nu vreau să fac, este treaba altora. Nu eu am semnat un denunț Eu sunt Am fost martor Și așa se vede În tot rechizitoriu și în tot ce găsiți Despre acest dosar Eu nu am mințit când am spus Că am fost martor Că de aici încolo există interpretări că se asimilează declarații și așa mai departe. Nu vreau să contrazic. Foarte posibil, dar asta a fost ce am știut eu, ce am făcut eu. Partenerul meu a asemnat contractul, a făcut denunțul, eu am știut în primă fază, a fost o lungă perioadă de timp în care n-am avut date suficiente, n-am avut date și când le-am avut pe toate, am făcut pasul spre a spune adevăr. Ascuzați o secundă. Acum, aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit zilele acestea mii de mesaje. Mii de mesaje. Am citit, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori, de toate felurile. Și vreau să vă spun că multe din comentariile pe care le-am auzit sunt corecte. Și cele cu povesti similare, au fost foarte mulți antreprenori care au zis și noi am trecut, asta este realitatea anilor respectiv și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel, cu siguranță, mult diminuat și probabil mult mai puțin în oroașele mari și mult mai mult în celelalte locuri. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullying-ului statului, și aceste comentarii sunt corecte. Atmosfera în care antreprenorii din România au trebuit să-și facă treaba și să crească această țară, pentru că această țară a crescut în ultimii 30 de ani de la antreprenori, de la companii, de la multinaționale, de la cei care au făcut economie. Ei au făcut ca această țară să înainteze. cu păcatele lor, cu greșelile lor, pe care nu vrem să le negăm acum. Da, am făcut greșeli. Și eu, multe. Din toate punctele de vedere. Dar țara asta a crescut și a crescut cu noi. Și a crescut într-o atmosferă complicată. Într-un parteneriat cu statul român care niciodată n-a fost corect. Nici odată și nici astăzi. Nu este corect. Statul este partenerul tuturor companiilor pentru că statul, la data de 25 ale fiecarei luni, își ia dividendele pe care noi le luăm dacă există la sfârșitul anului. Statul este partea fiecarei companii și datoria statului să fie partener, nu să fie dușmanul economiei române. Și mai revin puțin asupra acestei chestiuni. Controlele de la ANAF Ați văzut că în dosarul acesta Nu compania mea e singura Un singur funcționar a avut Acces la Multe companii Și a Lucrat cu toate La fel Alex să citesc un singur Mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu. Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost în anul 2004 supus acelui asistem, la Bistrița. Am dat mită, cash, la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de 2 ani de pușcărie cu executare. dosar judecat de președint al Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligată să returneze 161.000 de lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmarea falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament și un teren intravilan. Este un singur mesaj pe care vi l-am citit din miile care au venit către mine în ultima perioadă și încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun este statul român ca partener. Îi rog pe toți să ridice glasul acum și să nu mai accepte ceea ce noi toți am fost obligați să acceptăm, inclusiv prin a face greșeli. Pentru că întotdeauna trebuie să te întreb ce e cauză și ce e efect. Ce e cauză și ce este efect. Și noi suntem în zona de efect. Cauza este comportamentul statului român, care s-a ameliorat fără doar și poate în ultimii ani, dar care a fost inacceptabil ani și ani de zile. O să mai vreau să vă dau câteva exemple de cum se comportă statul român. Unul este în zona controlelor de la ANPC. Am înțeles că sunt multe greșeli în Horeca, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să-ți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Am înțeles că sunt lucruri neînregulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, acelor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva. Poate să-și facă datoria, să-și facă datoria. Evaziune fiscală. Clar că nu mai putem să funcționăm așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În 2 ani de război, vezi Ucraina? Și noi nu reușim să digitalizăm ANAF? Nu reușim sau nu vrem? Vrem! Răspunsul e că nu vrem! Pentru că în continuare tolerăm același comportament al controalelor și care nu trebuie să fie după analize de risc, trebuie să fie după la cine vrem să mergem, pe cine vrem să tragem la răspundere. Și vă mai spun un singur lucru. Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde. Vă dau exemple. Rambursarea plăților pe concediile medicale. Miliarde. neambursarea plata companiilor de energie care au făcut plafonarea în energie și sunt neplătite. Am sunat doi ieri, doi constructori mari și mi-au spus așa, Avem împreună 1,5 miliarde de ron nefacturați pe lucruri pe care noi le-am prestat deja. 1,5 miliarde de ron, doi constructori nefacturați și alt miliard facturați și neplătit. Și am întrebat, dar de ce nu facturați? Păi nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi ne primind banii de la statul român. Vreți să continuăm? Continuăm. Ăsta este modul în care statul român, în momentul de față, acționează în relația cu privația. Intrarea mea în guvern a avut de-a face cu normalizarea. Reforme, poate prea mult spus, ca să ajungem la reforme trebuie să ne normalizăm. Și statul român trebuie să devină partener. Trebuie să devină partener, mai ales într-un moment atât de greu ca acum, în care sunt afectați pensionari, copii, elevi, studenți, mame, veterani de război și așa mai departe. Nu mai putem continua așa. cu un stat care nu este partener, ci este asupritor al companiilor din România. Și vă mai pot da exemple până mâine, dacă vreți. Dar asta este situația în care ne aflăm. Știu că vreți să-mi puneți alte tipuri de întrebări, imediat ajungem și acolo. Ce urmează? Intrarea mea în Guvernul României a avut de a face cu faptul că am vrut să ajut. M-a întrebat premierul României ce vrei să faci cu restul vieții tale. Și am spus, cel mai simplu pentru mine e să continui să fac ceea ce fac acum, acum două luni mă întreba, și anume să-mi continui zona de business, să merg înainte cu proiectele în care m-am implicat, ani de zile pentru a încerca să aduc un aport ca România să fie mai bună. De asta am cofondat un think tank care se cheamă Re-Think Romania și care își pune întrebarea cum o să arate țara asta în 2050. O țară în care copiii să iubească să trăiască, în care diaspora să iubească să se întoarcă acasă, în care talentele globale să iubească să trăiască și în care să avem încredere unii în alții, statul în privat, privatul în stat. Asta e România pe care eu mi-o imaginez. Am trăit mulți ani în Germania, m-am întors benevol și am spus-o de fiecare dată, a fost cea mai bună decizie a vieții mele. România e o țară plină de oportunități care a fost tratată prost de noi toți în ultimii 35 de ani și trebuie să re-think, trebuie să regândim modul în care vrem să avem o țară în 2050. Și vreau să-mi continui proiectul legat de profesori, m-am văzut cu 35.000 de profesori la SuperTici, vreau să continui proiectul legat de diasporă, să se întoarcă acasă și așa mai departe. Asta i-am spus premierului, că e cel mai simplu și cel mai bun pentru mine. Dar în același timp i-am spus că vreau să am impact. Și m-a întrebat dacă sunt dispus să fac acest pas și am spus, da, atâta timp cât pot să ajut. În acest moment, în acest climat, mie mi este foarte clar că nu mai pot să ajut. Pentru că, indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Ăsta este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât voi face bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, cum vreți să-l numiți, și să demisionez. Plecarea mea din Guvernul României nu înseamnă că reformele nu trebuie să meargă mai departe. Am făcut pași importanti în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme pe șapte piloni, de la frauda fiscală până la imaginea României, de la resursa umană până la simplificare, de la digitalizare până la reforma administrativ-teritorială. Sunt pași importanți făcuți. Sunt pași importanți făcuți pe reforma companiilor de stat care ne produc foarte multe subvenții. Avem 15 miliarde de ron subvenții în fiecare an pe care fiecare cetățean le suportă din buzunar. Și lucrul ăsta trebuie să se schimbe radical. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească, din potrivă. Îi fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut, acut două zile în guvern, îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog pe premierul României să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare amepip, pentru a schimba componențele din Consiliile de Administrație, pentru a reduce numărul de oameni în Consiliile de Administrație, pentru a reduce din beneficiile pe care unii nemeritat, alții meritat, le au în consilii și în special pentru a face indicatori de performanță relevanți. Îl rog să continuă această muncă punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă. Nu degeaba, probabil. Ok, eu plec, dar lucrurile astea trebuie să se întâmple în continuare. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului României, e momentul să plec, dar nu înainte de a face un apel sau mai multe apeluri. Am discutat foarte mult în această perioadă cu foarte multe organizații de business patronale și etc. A fost o efervescență extraordinară. Au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze. Știu că toți mi-au trimis mesaje să rezist, să merg mai departe, dar dacă aș rezista și aș merge mai departe, că nu e despre mine, că eu rezist. Am trecut prin multe lucruri grele în viața mea și am plătit pentru ele. Am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele. Îi rog să nu se demobilizeze și să continue să facă ce au făcut și până acum. Îi rog să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral. Îi rog pe toți cei care au criticat și am înțeles. Și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, să găsească pe cineva curat, perfect dacă se poate. Dar nu să stea și doar să critique. Fac acest apel, implicați-vă. Știu că va fi greu pentru că se întâmplă două lucruri în aceste zile. Exemplu clasic, că oricine vine din afară eșuiază după scurt timp. Și anatema conform căreia business-ul românesc este murdar. Și nu se poate decât cu șpăci. Știu că se întâmplă lucrurile astea și îmi pare extrem de rău. Dar este momentul ca oamenii să nu mai suporte, să vorbească, să arate cu degetul către toți, să introducem, uitați, eu plec, Măcar standardul ăsta. La nivelul partidelor, la nivelul guvernului, la nivelul parlamentului. Ok, vreți standardul ăsta? Minunat! Implementați-l. Nu stați deoparte. Aș vrea să trag niște concluzii. Și să vă spun în felul următor. Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru. Și când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA. Reforma trebuie să continue. Plecarea mea nu va opri acest lucru. Să nu se bucure prea mulți. Avem un premier decis să continue reforma. Nu, nu am mințit. Tot ce am spus a fost adevărat. antreprenorii nu trebuie să poartă anatema incorrectitudinii și nu trebuie să fie demobilizați. Și în ultimul rând, nu în ultimul rând, statul trebuie să devină un partener loial. Trebuie să devină un partener loial al business-ului. Și în încheiere aș vrea să mulțumesc multor oameni familiei mele care care s-a uitat la televizoare. Aș vrea să mulțumesc colaboratorilor mei care atunci când am spus că plec în această aventură s-au mobilizat și au rămas singuri. Aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria pentru colaborare tuturor colegilor onești și aș vrea să mulțumesc premierului României pentru că a avut încredere în mine și să-i spun că trebuie să continue pentru că este singura șansă pe care România o are astăzi. Un om atât de determinat să facă reforme. Vă mulțumesc că ați avut răbdare să mă ascultați. Încerc să vă și răspund la întrebări.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
Bună ziua, Cătălina Mănoiu, Antena 3 CNN. Domnule Anastasiun, înainte să veniți aici și să vorbiți despre această șpagă de supraviețuire, ați discutat cu Ilie Bolojan, cu premierul, i-ați expus și lui această viziune a dumneavoastră asupra mediului de business?

Dragos Anastasiu
Da.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
Și a fost de acord cu această șpagă de supraviețuire?

Dragos Anastasiu
Asta, nu știu, n-am discutat, nu am întrebat dacă este de acord, dar îmi întrebați dumneavoastră.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
Spuneți-ne, vă rog, de ce ați acceptat să intrați în guvern dacă știați că timp de opt ani ați mituit un funcționar ANAF? Pe cine reprezentați în guvern? Pe oamenii care au făcut business cinstit și ei au rezistat una astfel de presiuni sau pe oamenii care s-au descurcat, cum spuneați dumneavoastră?

Dragos Anastasiu
Să spuneți, m-ați întrebat... Repede, m-ați întrebat.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
De ce ați acceptat să intrați în guvern în condițiile în care dumneavoastră știați că timp de opt ani ați mituit un funcționar ANAF? V-a luat opt ani ca să aflați că firmele dumneavoastră făceau acest lucru.

Dragos Anastasiu
Am înțeles întrebarea. Am înțeles întrebarea. O să vă spun cum am luat decizia să intru în guvern. În primul rând m-am întrebat dacă pot să ajut cu ceva, dacă am capabilitățile necesare și mi-am răspuns că aș putea să am.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
Era legitim să mai veniți în guvern?

Dragos Anastasiu
Dacă mă lăsați să vă răspund, vă răspund și vă aduc aminte și vă rog respectos să respectați cadrul, să puneți o întrebare, poate încă una și atât, pentru că putem să stăm până mâine dimineață. Eu vă stau la dispoziție și cu alte ocazii. Nu plec, nu dispar. O întrebare pentru fiecare. Asta a fost cadrul. Dacă mă lăsați să vă răspund, vă răspund de ce am acceptat să fiu premier, da? Sau nu mai e doriți?

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
Nu, nu, nu, vă rog mult. Insist, chiar vă rog.

Dragos Anastasiu
M-am întrebat dacă pot să ajut cu ceva și răspunsul a fost că da. M-am întrebat dacă tot ce am făcut până acum în viață mă face să fiu mândru sau am lucruri de care nu sunt mândru și am ajuns la concluzia că sunt foarte multe lucruri pe care le-am făcut și de care pot să fiu mândru. M-am întrebat dacă sunt un om onest și cinstit și am spus că n-am făcut niciodată evaziune fiscală, n-am plătit niciodată la negru, n-am profitat de statul român și m-am întrebat dacă există vreo problemă la care m-aș gândi că ar fi cu semn de întrebare și acum fac referire la ce vă referiți dumneavoastră și mi-am spus atâta timp cât a fost despre a alege între a supraviețui compania, oamenii, cei care erau plecați în străinătate, etc., etc., și a face acest compromis. Am ales acest compromis, am făcut o greșeală că l-am pierdut din radar pentru o perioadă de timp. Atunci când am înțeles exact despre ce e vorba, am vorbit și am considerat că acest complex este acceptabil pentru a putea să încerc să fac ceva pentru țara mea. Vă mulțumesc frumos!

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
O întrebare, vă rog să mai permite. Subiectul este extrem de important.

Dragos Anastasiu
Domnule vicepremier! Vă rog frumos! Hai să respectăm regulile. Vă rog eu frumos! Vă stau la dispoziție.

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
respectați și dumneavoastră libertatea presei

Dragos Anastasiu
pentru că ați jurat pe Constituție avem întrebări timp de trei zile

Catalina Manoiu (Antena 3 CNN)
nu ați oferit informații

Dragos Anastasiu
vă stau la dispozit nu fug, eu nu fug dar avem o regulă impusă de colegii de aici și care am văzut-o și la Cotrocen și aici și cred că respectul față de ceilalți colegi v-am răspuns v-am răspuns de această întrebare v-am răspuns, vă rog frumos

Madalin Puiu (Romania TV)
Bună ziua, Mădălim Puiu, România TV Vreau să vă întreb, pentru că spuneați că a durat foarte mult până când partenerul meu a depus denunțul. De ce a durat foarte mult dacă dumneavoastră știați de această situație?

Dragos Anastasiu
V-am explicat. Am știut la început, după care n-am avut toate informațiile la zi.

Madalin Puiu (Romania TV)
Ce înseamnă că n-ați avut toate informațiile?

Dragos Anastasiu
Nu, am știut de... Vă dau un exemplu. Au fost emise o serie întreagă de facturi de excursii. Știam că se emit facturi de excursie ca la 300.000 de alți turiști pe care le aveam, dar nu știam că sunt neplătite.

Madalin Puiu (Romania TV)
Care erau sumele?

Dragos Anastasiu
Care erau?

Madalin Puiu (Romania TV)
Sumele.

Dragos Anastasiu
Le aveți în rechizitoriu, factură cu factură.

Madalin Puiu (Romania TV)
Și mai am o întrebare, dacă îmi permiteți, a mai apărut de asemenea o dezvoluire legată de parteneri voastre de viață.

Dragos Anastasiu
Prin firma pe care aceasta o manageriază, nu vreau să fiu nepoliticos, dar am rugămintea să respectăm o regulă. Vă rog eu frumos.

Madalin Puiu (Romania TV)
Dacă vreau să mă întreb, este o a doua întrebare.

Dragos Anastasiu
Am refuzat-o pe domnișoara, n-am cum să accept.

Madalin Puiu (Romania TV)
Vă nu vă spuneți, este o întrebare foarte importantă. Este a doua întrebare pe care vă o adresez.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Domnule Anastasiu, dacă...

Madalin Puiu (Romania TV)
Dacă vreau să mă răspundeți, pentru că este un lucru foarte important. Este vorba despre o firmă pe care partenerii dumneavoastră de viață o administrează și iar în ultimii ani, de fapt, a încheiat un număr record de contracte prin încredințarea directă cu instituțiile publice, în special în zonele unde sunt VIEF-uri PNL. Care este această situație? Cunoațeți această situație? Dați-ne mai multe detalii.

Dragos Anastasiu
Deci, acest lucru nu are nicio legătură cu tema conferinței de presă. Dacă înțeleg eu bine întrebarea, vorbim despre o companie privată de arhitectură care are activitate împreună cu constructori și așa mai departe în domeniu public și dacă are contracte legale, nu văd care ar fi problema. Dacă e ceva nelegal în aceste chestiuni, vă rog să semnalați autorităților statului și dacă e ceva nelegal acolo, din punctul meu de vedere, statul trebuie să-și facă datorie. Mulțumesc!

Ionela Arcanu (Realitatea)
Bună ziua, Ionela Arcanu Realitatea! Domnule Anastasiu, ne-a fost foarte clar prin această conferință pe care ați făcut-o timp de o oră că ați mințit. Încă de la început și până acum, aici, la finalul mandatului dumneavoastră de vicepremier. Nici măcar nu mai obosesc să vă întreb cronologic în ce moment ați aflat clar de ceea ce se întâmplă în firmele dumneavoastră, că se dă șpagă unei inspectoare a NAF. Pentru că știm cum stau lucrurile, știați de la început și în ziua în care partenerul dumneavoastră s-a dus la DNA nu s-a dus singur, s-a dus cu dumneavoastră și ați denunțat împreună acea dare de mit. Asta ca să fie clar. Ar mai fi un element este adevărat că înainte să mergeți la DNA, au fost controle și s-au solicitat documente de la DNA, din partea DNA, dinspre firmele dumneavoastră și acesta a fost declicul pentru care dumneavoastră v-ați trezit cu spiritul civic și v-ați dus la DNA?

Dragos Anastasiu
Eu cred că toate răspunsurile le găsiți în rechizitoriu.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Da sau nu vă rog? Și tot ce v-am spus până acum

Dragos Anastasiu
și considerați că sunt minciuni, mai mult nu am ce să vă spun. Eu, dacă dumneavoastră considerați că mint, asta este, îmi pare rău, regret. Și orice altceva este în rechizitoriu și cred că DNA-ul vă poate da răspuns la orice altceva. Eu v-am spus ce știu eu, care sunt momentele cum le-am trăit. Eu îmi pare rău că nu am rășit să vă convi.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Domnule Anastasiu, dumneavoastră cu sigla guvernului în spate, tocmai ne-ați spus, ați oficializat șpaga de supraviețuire.

Dragos Anastasiu
Nu am oficializat.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Ba da, asta ați făcut.

Dragos Anastasiu
Nu am oficializat-o, v-am spus care este realitatea.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Dați-mi voie să termin întrebarea, domnule Anastasiu. Dumneavoastră le comunicați acum oamenilor de afaceri, românilor simpli, care de la 1 august vor resimți măsurile reformei gândite de dumneavoastră că este în regulă să încalci legea, să fentezi legea, pentru că e un context

Dragos Anastasiu
greu? Nu am spus că trebuie să încalci legea, am făcut un context al anilor 2008, 2009, 2010, v-am dat acest context, asta era realitatea atunci. Și acum este o realitate dură, dumneavoastră, vă răspund. Realitatea actuală este îmbunătățită, dar în continuare avem aceleași practici. Nu am spus că trebuie să oficializăm absolut nimic. Am spus că statul trebuie să devină partener pentru a nu fi cauza unor efecte. Atât am spus. Nimic altceva.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Nu sunteți șpăgari, dar cum v-ați catalogat, domnule Anastasia?

Dragos Anastasiu
Cred că am zis că răspundem la o singură întrebare.

Ionela Arcanu (Realitatea)
Dacă nu sunteți șpăgari, deși ați dat timp de opt ani mită,

Dragos Anastasiu
Cum v-ați catalogat? V-am explicat acest lucru, ce am reușit să fac la momentul respectiv și care a fost contextul. Poate să fie discutat, poate să fie blamat. Am făcut greșelile mele, fără doar și poate. Le recunosc, le asum. Cred că din punct de vedere juridic lucrurile sunt încheiate, din punct de vedere moral trag consecințele. Asta e.

Speaker 5
Premierul v-a cerut să demisionați? Când i-ați spus că demisionați și când ați vorbit cu el prima și ultima dată după acest scandal?

Dragos Anastasiu
Sincer, nici nu mai știu că am vorbit în fiecare zi. Ultima dată, cred că acum două-trei ore.

Speaker 5
Și ce v-a spus? V-a încurajat să rămâneți în guvern, premierul?

Dragos Anastasiu
M-a întrebat ce cred, i-am spus ce cred, decizia aia mea, punct.

Speaker 5
Și el ce a spus?

Dragos Anastasiu
Că respectă decizia mea.

Speaker 5
Vreau să vă întreb, ați fost și consilier prezidențial. Sunt instituții ale statului român care verifică persoane care au astfel de poziții, inclusiv ca vicepremier. Vreau să știu dacă ați discutat cu cineva, dacă președintele sau premierul știau despre calitatea dumneavoastră, că ați dat mită și dacă instituțiile statului au avut vreo discuție cu dumneavoastră despre această vulnerabilitate?

Dragos Anastasiu
Eu nu le-am spus și v-am explicat de ce, iar ce au făcut instituțiile statului nu știu.

Speaker 5
N-a discutat nimeni cu dumneavoastră despre asta? Președintele și premierul nu v-au întrebat niciodată?

Dragos Anastasiu
Deci dacă am spus că n-am vorbit cu președintele și cu premierul, președintele interimari, președintele actual și premierul, Nu am vorbit cu ei despre această temă.

Speaker 6
Bună ziua, Daniel Flora, de la gerprez... A, scuze.

Speaker 7
Bună seara, Ioana Corneiev, DG24. Domnule Anastasiu, de ce dacă, așa cum ați spus dumneavoastră, că ați fost presat timp de trei ani, nu v-ați plâns public de abuzurile autorităților?

Dragos Anastasiu
Acum, în anii respectivi vă referiți, sau când?

Speaker 7
Da, în anii respectivi.

Dragos Anastasiu
Păi, repet, una, am mai spus începutul, l-am spus, îl recunosc, așa este. După aceea n-a mai fost neapărat pe radarul meu, a fost pe alt radar, dar nu asta este problema. Dar în contextul în care a existat la toți colaboratorii mei frica de controle și de șantaj, nu au considerat posibil a face pașii necesari. Că trebuia să se facă, vă dau dreptate, așa este. Asta a fost atmosfera în care business-ul din România s-a desfășurat în perioada respectivă. Nu spun că toată lumea a făcut la fel, nu spun că toată lumea a fost presată, nu asta spun. Eu vă spun la noi în companie și cred din miile de mesaje pe care le-am primit că asta a fost atmosfera generală. Dar nu mă scuz, nu mă justific. V-am dat pur și simplu imaginea de atunci. Vă rog.

Speaker 6
Daniel Florea Agerpes, legat de standardele de care vorbeați dumneavoastră privind numirea în funcție de demnitate publică în altă demnitate dumneavoastră, ați avut certificat Tornis pe perioada cât ați îndeplinit funcția de vicepremier și consilier prezidențial? Ați avut certificat Tornis? Da. Deci, probabil că în baza chetei care se derulează pentru obținerea certificatului ORNIS a rezultat că implicarea noastră în acel dosar nu este o vulnerabilitate.

Dragos Anastasiu
Nu pot să vă dau răspuns la așa ceva. Nu mi-am dat singur certificatul ORNIS. Eu l-am primit. Ce se întâmplă?

Speaker 6
Dar ați completat un formular sau în urma jurământului depus?

Dragos Anastasiu
Să nu credeți că există certificat Ornitz fără nu un formular, o cărticică. Mulțumesc frumos.

Speaker 8
Maria Moeș de la Euronews România a spus domnul Anastasiu că dumneavoastră nu ați plătit angajații la Negru și nu ați făcut evaziune fiscală. Atunci cum se face că ați fost la mâna acestei consiliere de la ANAP? Erați deja un influent om de afaceri? Nu ați încercat pârghi administrative să o reclamați pe dumneavoastră la ANAP? Sau să nu plătiți, așa cum a făcut doamna Rodica, care v-a dat mesajul pe care ați citat-o.

Dragos Anastasiu
Cred că a plătit și din sa, dar nu contează.

Speaker 8
A plătit odată și spuneați că a doua oară nu a mai plătit. Pentru că, vă rog.

Dragos Anastasiu
Răspunsul l-am mai dat mai devreme, dar îl mai dau odată. De ce am acceptat, v-am zis în primă fază, De ce nu m-am dus eu să fac ceva? Pentru că vina mea a scăpat din radar o perioadă de timp. Este o vină pe care o am, greu de avut în vedere toate lucrurile pe care le dezfășoară una dintre cele 20 de companii pe care le-am avut. dar încă o dată, repet, nu mă scuz, puteam să fac acest lucru, puteam să urmăresc cu atenție, n-am făcut-o și pentru asta plătesc.

Speaker 9
Bună ziua, David Leon Arbular, ca jurnalist Hot News. Domnule Anastasiu, în acest moment în România sunt aproximativ 1,1 milioane de firme active, conform registrului comerțului. Unele dintre ele sunt supresiunea unor...

Dragos Anastasiu
Doar 750.000 care își depun bilanțul, by the way.

Speaker 9
Unele dintre aceste 750.000, atunci, să spunem așa, sunt sub presiunea unor funcționari anaps, să spunem,

Speaker 10
după cum ați spus și dumneavoastră și alți oameni de afaceri zilele acestea în spațiul public.

Speaker 9
Doar o parte dintre ele, conform datelor din justiție, ajung însă să încheie contracte fictive și să fie descoperite ca un cheiat astfel de contracte în folosul unor rude ale acestor funcționari anaf corupți.

Dragos Anastasiu
Aveți date că se întâmplă lucrul ăsta?

Speaker 9
Conform datelor din justiție sunt puține dosare în astfel de cazuri. Ce vreau să vă întreb este ce considerați dumneavoastră că s-ar întâmpla dacă mai multe firme ar decide ce s-ar întâmpla pentru bugetul țării cu privire la taxele pe care statul român le încasează de la aceste firme, ce s-ar întâmpla dacă mai multe astfel de firme ar alege să încheie astfel

Dragos Anastasiu
de contracte fictive cum a ales firma dumneavoastră? Să încheie sau să le denunțe? Să încheie. Păi firma dumneavoastră înainte să denunțe

Speaker 9
înțeleg că le-a încheiat.

Dragos Anastasiu
Ar fi o nenorocire dacă s-ar întâmpla lucrul ăsta. Nu că mă... Încă o dată, eu nu mă scuz. Contextul în care eu am acceptat acest lucru. N-am semnat eu contractul, dar l-am acceptat. A fost unul de criză majoră. Eu am declarat și sunt găsiți pe internet câte ture făceam în cimitirul care în fața firmei mele în perioada respectivă căutând soluții. Câte nopți n-am dormit căutând soluții. De ce? Pentru că statul român îmi ținea banii. Și în momentul respectiv am avut această variantă. Încă șase luni să-mi țină banii, ceea ce însemna faliment sau să fac așa ceva. Nu spun că am făcut bine. Asta a fost decizia la momentul respectiv. E, dacă nu sunt multe companii în situații de genul ăsta care încheie astfel de contracte și nu știu de ce le încheie. Le încheie pentru supraviețuire sau le încheie pentru a se îmbogăți, pentru a face evaziune fiscală, pentru a se închide ochi, că nu știu asta. V-am spus că astea sunt cele două variante.

Speaker 9
Dar considerați că pentru a supraviețui e ok să încalci legea?

Dragos Anastasiu
Nu, deci nu știu de ce ar face, n-ar fi bine să facă și nu încurajez pe nimeni să facă. Asta m-ați întrebat. Ce s-ar întâmpla? Invers trebuie să se întâmple. Orice fel de solicitare. Eu cu mintea mea de acum. Eu cu mintea mea de acum. Din păcate, N-aveam atunci mintea de acum. Eu cu mintea mea de acum m-aș duce în aceea secundă la DNA. Sau la nu știu unde trebuie să mă duc, la ANAF. Și în coprecitare. Deci nu încurajez să se facă. Nici pentru supraviețuire, nici pentru îmbogățire. Ambele lucruri sunt de neacceptat. Și asta am spus mai devreme. Încurajez pe antreprenorii să nu mai facă lucrurile astea. Le-am făcut, am făcut și eu, am făcut și mulți alții, ok. A fost o perioadă de timp. Gata!

Speaker 9
Încă o precizare vă rog în legătură cu ce ați spus astăzi, pentru că ați spus că standardele de performanță ale mediului privat sunt mai mari.

Speaker 10
Dumneavoastră ați respectat aceste standarde

Speaker 9
sau cei care nu au dat mită către anapti?

Dragos Anastasiu
Am vorbit de standarde de performanță la companii? Am vorbit astăzi aici?

Speaker 9
Ați spus despre standardele de performanță din companii, da. Dar ați spus ok.

Speaker 10
Am spus de niște standarde astăzi

Speaker 9
la nivelul

Dragos Anastasiu
moral și legal legate de mine. Și am spus așa, dacă ăsta este standardul și e ok, să nu avem nimic legat de penal, nimic legat de moral, și e ok așa. Am făcut două apeluri. Unu, nu mai stați pe margine și doar criticați, ci implicați-vă, fiind mai bun decât sunt eu, și doi, către tot ce înseamnă clasa politică, să respecte acest standard. Dacă ăsta e standard. Legat de performanță, n-am vorbit.

Speaker 9
Standardele de performanță din companii. Poate am înțeles eu greșit. Cu siguranță ați vorbit într-o conferință de presa anterioară atunci despre standardele de performanță și din companiile de stat. Și vreau să vă întreb dacă dumneavoastră ați respectat aceste standarde de performanță sau antreprenorii care timp de 8 ani au decis să nu de amintă. Da, dumneavoastră când

Dragos Anastasiu
erați șeful unor companii. Nu înțeleg legătura între standard de performanță

Speaker 9
și mită. Asta vreau să mă trebuie de asta, acesta un standard de performanță, da sau nu?

Dragos Anastasiu
Evident că nu. E un standard de neperformanță, dacă vreți așa. Mai am și o curiozitate atât, domnule

Ionela Arcanu (Realitatea)
Anastasiu, dacă veți face parte din grupul de consultanți voluntari din cadrul guvernului?

Dragos Anastasiu
Dacă e să fiu la ceva consultant, trebuie să întrebați

Speaker 11
pe cel care solicită consultanța. Nu mă duc eu să... Vă mulțumesc frumos! Seară bună! Mulțumesc că ați venit! Mulțumesc că ați avut răbdare! Și îmi pare rău că duminica n-ați petrecut-o în aer liber. Vă mulțumesc frumos!