Două lovituri, un efect. Cum atacurile ucrainene schimbă radical transporturile maritime de petrol la Marea Neagră

Atacurile ucrainene lansate în ultimele săptămâni asupra navelor și terminalelor petroliere rusești din Marea Neagră au dus la o creștere puternică a costurilor de asigurare maritime și la suspendarea temporară a exporturilor din portul Novorossiysk. Evenimentele s-au petrecut în Marea Neagră, în luna noiembrie și începutul lunii decembrie, și au afectat atât flotele comerciale, cât și livrările rusești de țiței destinate piețelor globale.

Marea Neagră a devenit, în finalul acestui an, una dintre cele mai tensionate zone maritime din lume. Atacurile ucrainene, desfășurate cu drone navale sau elemente explozive dirijate, au vizat în special nave-tanc din aşa-numita „shadow fleet” folosită de Rusia pentru a transporta petrol în afara regimului de sancțiuni. În paralel, un atac asupra infrastructurii din Novorossiysk a dus la suspendarea exporturilor de țiței, o întrerupere care a afectat câteva procente din livrările globale.

Pe fondul acestor evenimente, costurile de asigurare pentru navele care intră și ies din Marea Neagră au crescut abrupt. Operatorii de flote, companiile de asigurări și traderii de petrol tratează zona ca pe una cu risc ridicat, iar prețul acestor riscuri a explodat în câteva zile. Efectele se transmit rapid către piețele energetice internaționale și complică situația logistică a transportului de petrol rusesc și ucrainean.

Creșterea costurilor de asigurare a devenit unul dintre cele mai vizibile efecte economice ale acestui nou val de atacuri. Potrivit estimărilor din industria de shipping, primele de asigurare pentru navele care tranzitează Marea Neagră au urcat la niveluri considerate inaccesibile în urmă cu doar câteva luni. Pentru navele care intră în porturi ucrainene, primele au ajuns la aproximativ 0,5% din valoarea totală a navei, o majorare care, în practică, poate însemna sute de mii de dolari în plus pentru fiecare cursă.

Pentru porturile rusești, tarifele au urcat până la 0,65–0,8%, semn că asigurătorii consideră riscurile comparabile sau chiar mai ridicate decât în zonele de conflict clasic. Înainte de atacurile recente, nivelul maxim obișnuit era de circa 0,6%. Pentru multe companii, această diferență înseamnă o presiune financiară serioasă, în special pentru transporturile de țiței, unde marjele pot fi deja reduse.

Aceste creșteri au fost generate de mai multe incidente în care nave considerate parte a „flotei fantomă” au fost lovite sau avariate de drone ucrainene. Faptul că infrastructura portuară este atacată direct adaugă un risc suplimentar, deoarece consecințele pot afecta nu doar navele, ci și facilitățile de încărcare, rezervoarele și terminalele de operare.

Pe măsură ce atacurile continuă, companiile maritime reevaluează rutele de navigație și iau în considerare mutarea unor livrări în afara Mării Negre. Orice astfel de mutare complică lanțurile logistice, crește costurile finale pentru clienți și poate limita accesul la petrolul ieftin exportat de Rusia în afara piețelor occidentale.

Novorossiysk, unul dintre cele mai importante porturi petroliere ale Rusiei, a devenit în repetate rânduri ţinta atacurilor ucrainene. Atacul recent asupra terminalului a dus la suspendarea încărcărilor, afectând aproximativ 2% din exporturile globale de petrol. Chiar dacă procentul poate părea mic, în piețele energetice sensibile la fluctuații, orice întrerupere de acest tip generează tensiuni și speculații.

Suspendarea exporturilor a durat puțin, dar a fost suficient pentru a arăta vulnerabilitatea unei infrastructuri energetice care funcționează aproape de capacitatea maximă. Pentru traderii internaționali, o astfel de suspendare nu înseamnă doar întârzieri, ci și recalcularea permanentă a riscurilor. De asemenea, pentru statele dependente de țițeiul rusesc, chiar o întrerupere scurtă poate crea probleme în lanțul de aprovizionare.

Reluarea exporturilor a adus o oarecare stabilitate, dar situația rămâne fragilă. Atacurile asupra terminalului au demonstrat că procesul de încărcare poate fi blocat oricând, iar pagubele pot afecta mai multe facilități simultan. În timp ce Rusia încearcă să compenseze vulnerabilitățile prin intensificarea apărării navale, operatorii de shipping privesc spre alternative: diversificarea rutelor, creșterea nivelului de protecție a navelor și acorduri noi cu asigurătorii.

Efectele combinate ale costurilor ridicate de asigurare și ale întreruperilor de export se traduc printr-o presiune suplimentară asupra prețurilor internaționale ale petrolului. În mod obișnuit, în perioada sezonului rece, cererea crește în mod natural. Orice problemă suplimentară care limitează sau întârzie livrările poate crea condiții pentru volatilitate accentuată.

În același timp, situația deschide o discuție mai amplă despre securitatea transportului maritim la Marea Neagră. În lipsa unor garanții internaționale solide, asigurătorii sunt reticenți să accepte riscuri majore, iar companiile preferă rute alternative. Transportul prin Turcia, prin porturile caucaziene sau chiar transferul suplimentar de petrol prin conducte devin opțiuni discutate tot mai des în industria energetică.

Există și un risc sistemic: dacă o parte a flotei internaționale decide să evite Marea Neagră, volumul transportat prin această zonă scade automat. Acest fenomen reduce capacitatea generală a pieței globale de a furniza petrol în ritm constant. Într-un astfel de context, creșterea prețurilor poate apărea natural, fără intervenții politice sau strategice suplimentare.

Perspectivele pentru începutul anului următor nu arată o relaxare rapidă a situației. Ritmul atacurilor, reacțiile Rusiei și presiunile asupra flotei comerciale pot influența semnificativ stabilitatea pieței energetice. În funcție de evoluții, 2026 ar putea aduce:

• rute maritime alternative pentru țițeiul rusesc,
• costuri mari de asigurare pe termen lung,
• riscuri crescute pentru porturile din Marea Neagră,
• tensiuni noi în relațiile comerciale dintre Rusia, Turcia și statele UE dependente de petrolul transportat prin zonă.

Pentru industria energetică, aceste săptămâni au fost un avertisment: orice infrastructură vulnerabilă la Marea Neagră poate afecta rapid echilibrul global.