Controversa Telegram — Franța: Ce știm cu adevărat despre acuzațiile lui Pavel Durov și reacțiile din România?

Fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a stârnit o controversă internațională după ce a acuzat serviciile de informații ale Franței că ar fi încercat să intervină în alegerile prezidențiale din România, cerându-i să blocheze canale conservatoare românești pe platformă.

Declarația sa a fost făcută publică pe 18 mai, în ziua celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, și a fost interpretată de unii ca un semnal de alarmă privind potențiale interferențe externe în procesul democratic românesc.

Potrivit lui Durov, Nicolas Lerner, directorul general al serviciului francez de informații externe (DGSE), i-ar fi cerut, în cadrul unei întâlniri la Paris, să intervină asupra conținutului de pe Telegram în România.

Mai exact, Durov susține că i s-a cerut „să blocheze vocile conservatoare” din România înaintea alegerilor. Acesta a afirmat că a refuzat cererea și a reiterat angajamentul Telegram față de libertatea de exprimare.

Pe 18 mai, Durov a transmis un mesaj tuturor utilizatorilor Telegram din România, afirmând că „un stat vest-european” a încercat să influențeze politic platforma – mesaj ce a fost interpretat de mulți ca făcând referire la Franța.

Ministerul francez de Externe a respins ferm acuzațiile, calificându-le drept „complet nefondate” și „o tentativă de deturnare a atenției de la adevăratele amenințări, precum dezinformarea rusă.”

DGSE a recunoscut că a avut întâlniri cu Durov, dar susține că discuțiile au vizat exclusiv combaterea terorismului și a abuzurilor asupra minorilor, fără legătură cu alegerile din România.

CEO-ul Telegram, Pavel Durov, a fost arestat în Franța

Pavel Durov, miliardarul fondator și CEO al Telegram, a fost arestat pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris în baza unui mandat emis ca parte a unei investigații legate de activitățile criminale presupuse facilitate de platforma Telegram.

Până în acest moment, nu a apărut nicio dovadă concretă care să susțină afirmațiile lui Pavel Durov. Nu au fost publicate documente, înregistrări sau alte materiale care să confirme că oficialii francezi au făcut presiuni politice asupra Telegram. N

icio altă persoană sau instituție nu a coroborat public aceste acuzații.

Mass-media internațională a relatat despre afirmațiile lui Durov și reacțiile oficiale, dar investigațiile jurnalistice de până acum nu au găsit dovezi care să confirme acuzațiile lui Durov.

Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, este una dintre cele mai enigmatice și controversate figuri din lumea tehnologiei.

Născut în 1984, la Leningrad (actualul Sankt Petersburg), Durov este adesea numit „Mark Zuckerberg al Rusiei” după ce, în 2006, a fondat rețeaua socială VKontakte (VK) – echivalentul Facebook în spațiul rus. A devenit rapid un simbol al libertății digitale, mai ales după ce a refuzat solicitările autorităților ruse de a închide paginile opoziției sau de a oferi datele personale ale utilizatorilor. În 2014, în contextul unei presiuni politice crescânde, a fost forțat să părăsească VK și Rusia.

Durov via Instagram

1 / 3

După plecarea din țară, s-a concentrat pe dezvoltarea Telegram, o aplicație de mesagerie criptată axată pe confidențialitate și libertatea de exprimare. Aceasta a devenit extrem de populară în rândul activiștilor, dar și al grupurilor radicale, ceea ce i-a atras critici legate de moderarea conținutului.

De-a lungul anilor, Durov a adoptat o identitate internațională: a obținut cetățenia din Saint Kitts și Nevis, Emiratele Arabe Unite, iar în 2021 a fost naturalizat cetățean francez, printr-o procedură excepțională, fără să locuiască în Franța sau să vorbească fluent limba franceză. În 2022 și-a schimbat oficial numele în Franța în „Paul du Rove”.

Stilul său de viață este excentric și rezervat. Evită aparițiile publice, trăiește în Dubai și susține o filozofie de viață minimalistă, alimentată de control absolut asupra propriilor companii și produse.

În ciuda imaginii de apărător al libertății online, Durov a fost criticat pentru refuzul de a colabora cu autoritățile în cazuri grave, precum terorism, trafic de droguri sau exploatarea minorilor – conținuturi care au circulat pe Telegram. În 2024, autoritățile franceze l-au pus sub acuzare într-un dosar privind utilizarea Telegram de către rețele de crimă organizată. A fost reținut temporar pe aeroportul Le Bourget din Paris și plasat sub supraveghere judiciară, cu interdicția de a părăsi Franța.

A încercat Telegram prin fondatorul său să influențeze alegerile din România?

Un mesaj controversat transmis în ziua alegerilor prezidențiale reaprinde dezbaterea despre influența platformelor digitale și a fondatorului Telegram, Pavel Durov, în democrațiile est-europene.