Controale cu poliția la vizele de flotant lângă București. Elevii înscriși fictiv la școli „de top” vor fi mutați

Autoritățile locale din Chiajna au declanșat verificări pe teren, alături de Poliția Locală, pentru a identifica elevii înscriși la clasa pregătitoare pe baza unor vize de reședință care nu reflectă realitatea. Primele concluzii arată numeroase nereguli, iar copiii depistați că nu locuiesc efectiv la adresele declarate urmează să fie transferați la școlile din zonele unde trăiesc în mod real.

Acțiunea desfășurată pe 20 aprilie în comuna Chiajna, județul Ilfov, scoate la iveală o practică devenită obișnuință în apropierea marilor orașe: folosirea vizelor de flotant pentru a obține locuri în școli considerate mai bune. Reprezentanții primăriei, însoțiți de Poliția Locală, au mers la adresele declarate de părinți pentru copiii înscriși în clasa pregătitoare.

Rezultatele nu au întârziat să apară. În mai multe cazuri, echipele de control au constatat că elevii nu locuiesc în realitate la adresele menționate în documente. Situațiile identificate au determinat autoritățile să anunțe măsuri imediate.

Decizia este clară: copiii pentru care s-a stabilit că nu trăiesc efectiv în zona școlii unde au fost înscriși vor fi transferați către unități de învățământ corespunzătoare locuinței reale. Măsura este justificată de autorități prin respectarea cadrului legal privind înscrierea în învățământul primar.

Reprezentanții administrației locale au precizat că vor continua verificările și că instituțiile competente vor lua măsuri suplimentare acolo unde sunt identificate abateri. Nu au fost oferite detalii concrete despre sancțiuni sau proceduri aplicate în fiecare caz.

Fenomenul nu este nou. În fiecare an, înainte de înscrierea în clasa pregătitoare, apar situații în care părinții încearcă să își apropie copiii de anumite școli prin schimbarea formală a adresei de domiciliu. Zonele limitrofe Capitalei sunt printre cele mai afectate.

Legislația actuală permite înscrierea copiilor la școală în funcție de domiciliul declarat al părinților. Prioritate au elevii care locuiesc în circumscripția unității de învățământ. Pe locurile rămase pot fi acceptați și copii din alte zone, în funcție de cereri și criterii de departajare.

În practică, vizele de flotant au devenit o soluție folosită de multe familii pentru a accesa școli mai bine cotate. Documentul atestă o reședință temporară și poate fi obținut relativ ușor, chiar și pentru perioade scurte.

Legea stabilește că o persoană poate solicita înscrierea reședinței dacă locuiește mai mult de 15 zile la o adresă. Valabilitatea acesteia este de maximum un an și este condiționată de locuirea efectivă în acel spațiu. Verificarea realității declarației poate fi făcută de polițiști, care confirmă existența locuinței și prezența persoanei.

În același timp, există limitări privind numărul de persoane care pot fi înregistrate la aceeași adresă. Dacă sunt depășite anumite praguri, pot fi aplicate sancțiuni contravenționale. Cu toate acestea, în lipsa unor controale sistematice, multe situații scapă verificării.

Metodologia de înscriere în învățământ nu interzice explicit utilizarea vizelor de flotant, ceea ce creează un spațiu de interpretare. În lipsa unor reguli mai stricte, sistemul permite apariția unor dezechilibre.

Efectele se văd rapid: unele școli ajung supraaglomerate, în timp ce altele rămân cu locuri libere. Clasele „căutate” depășesc frecvent numărul optim de elevi, ceea ce afectează calitatea actului educațional.

Fenomenul vizelor de flotant a fost semnalat de mai multe ori în ultimii ani, inclusiv la nivel guvernamental. Oficiali din educație au atras atenția că diferențele dintre școli generează o migrație artificială a elevilor.

Exemplele din teren arată cum clasele pot crește rapid peste limita stabilită. Există situații în care numărul elevilor crește semnificativ la scurt timp după începerea anului școlar, odată cu apariția unor noi înscrieri.

Autoritățile centrale au discutat posibilitatea modificării regulilor, inclusiv diferențierea clară între domiciliul permanent și reședința temporară. Astfel de măsuri ar putea reduce presiunea asupra anumitor unități de învățământ.

În paralel, au fost propuse soluții pe termen lung, precum construirea de școli în zonele cu dezvoltare rapidă și extinderea transportului școlar. Lipsa infrastructurii educaționale în zonele periurbane rămâne una dintre cauzele principale ale migrației elevilor.

Controale similare au avut loc și în alte orașe. La Constanța, poliția a verificat situații legate de obținerea vizelor de reședință în apropierea unor școli populare. Scopul acestor acțiuni este clarificarea situației reale și reducerea discrepanțelor dintre datele oficiale și realitatea din teren.

Intervenția autorităților din Chiajna indică o tendință de intensificare a controalelor. Deciziile luate în urma acestor verificări ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate înscrierile în anii următori.

Pentru părinți, situația devine mai complicată. Alegerea unei școli nu mai depinde doar de preferințe, ci și de verificări concrete ale domiciliului. Pentru sistemul educațional, provocarea rămâne aceeași: asigurarea unui echilibru între cerere și ofertă, fără a afecta dreptul copiilor la educație de calitate.