„Cognify”, închisoarea viitorului. Cum vor fi torturați criminalii în penitenciarul AI. Infractorii sunt eliberați după doar câteva minute în locul sentințelor de zeci de ani

5 minute
Publicat:
Actualizat:
Autor: Larisa Ciută

Bine ați venit la „Cognify”, o închisoare creată pentru a trata criminalii ca pe niște pacienți. În loc să petreacă ani buni într-un penitenciar, infractorii își pot termina sentința în doar câteva minute.

„Cognify” ar putea, într-o bună zi, crea și implanta memorii artificiale direct în creierul criminalilor. Aceste amintiri complexe, vii și realiste sunt create în timp real folosind tehnologia AI. În funcție de complexitatea cazului, dacă este vorba de crime, violuri, jafuri sau alte infracțiuni, dar și de durata sentinței primite, memoriile implantate cu ajutorul AI ar putea fi adaptate în funcție de nevoia de reabilitare ale fiecărui infractor.

Memoriile artificiale implantate în creier de către „Cognify”  vor fi încorporate fără probleme în rețelele neuronale existente ale creierului, prevenind disonanța cognitivă și asigurându-se că subiectul experimentează amintirile ca și cum ar fi reale. Conceptul „Cognify” oferă o nouă abordare a reabilitării criminalilor, cât și despre cum pot deveni mai conștienți de faptele lor, de altfel simțindu-le pe pielea lor.

Închisoarea „Cognify” încearcă să schimbe modul în care societatea tratează infractorii prin concentrarea pe reabilitarea acestora decât prin a-i închide zeci de ani pentru crimele lor.

Cum funcționează închisoarea „Cognify” prin tehnologia AI

În primă fază, infractorului i se dă șansa de a alege: fie reabilitarea prin „Cognify”, proces intens care durează câteva minute, sau să petreacă după gratii anii primiți la sentința de judecată.

În cazul în care deținutul alege să se supună reabilitării rapide, se utilizează dispozitivul „Cognify”. Apoi, prizonierul este supus unei scanări de înaltă rezoluție a creierului pentru a crea o hartă detaliată a zonelor neuronale. Această hartă a creierului ajută dispozitivul Cognify să țintească anumite regiuni ale creierului responsabilă cu memoria, raționamentul și gândirea logică, cum ar fi hipocampul, cortexul prefrontal, amigdala, lobul pariental și cortexul cingulat anterior.

Odată ce regiunile cerebrale țintă sunt identificate, „Cognify” este apoi plasat în jurul capului prizonierului.

Intensitatea și tipul memoriilor artificiale sunt implantate în funcție de infracționalitatea comisă. În mintea criminalilor, timpul va trece diferit, astfel că infractorii vor simți că timpul va trece mult mai încet chiar decât în viața reală, făcându-i să experimenteze ani de detenție în doar câteva minute.

Memoriile artificiale sunt implantate în funcție de infracțiuni, structura creierului, dar și în funcție de profilul psihologic al fiecărui individ.

Infractorii violenți ar putea experimenta amintiri menite să le declanșeze empatie și remușcări, vor simți propria crimă prin ochii victimei, victima fiind chiar ei în închisoarea „Cognify”. Astfel, criminalii vor simți durerea victimei și vor suferi la fel ca și persoanele care au fost agresate.

Unele memorii sunt desemnate pentru a declanșa consecințe și traume. Astfel de amintiri ar putea stimula consecințele pe termen lung ale acțiunilor violente, cum ar fi suferința și doliul familiilor victimelor sau traumele îndurate de victimă.

Memoriile artificiale pot acoperi o gamă largă de infracțiuni, printre care violența domestică, infracțiuni din răzbunare sau discriminare, dar și delapidare, fraudă și înșelăciuni.

Cognificarea sistemului de reglare a emoțiilor ar putea modela neurotransmițătorii și hormonii pentru a induce stări emoționale specifice, cum ar fi regretul, cel mai important pas din acest proces.

Mecanismele de monitorizare și feedback în timp real ar putea urmări răspunsurile neuronale ale prizonierilor de-a lungul procesului, permițând sistemului să se adapteze și să optimizeze reabilitarea în timp real cu imagini noi, senzații și conținut realist generat de inteligența artificială.

Pentru a asigura terapia pe termen lung, memoriile ar putea deveni permanente în creierul subiectului, ca și cum ar fi fost parte din experiențele trăite în realitate.

În timp ce deținuții se află în timpul terapiei, „Cognify” adună date de la toți infractorii într-un computer central pentru cercetări științifice, pentru a înțelege mai bine mintea criminalilor și pentru a lucra la prevenirea infracțiunilor și a reabilitarea infractorilor.

Dispozitivul „Cognify” ar putea fi realizat în așa fel încât să poată fi folosit oriunde în lume. În spatele proiectului stă Hashem Al-Ghaili, un biolog molecular, comunicator științific și regizor yemenit din Berlin care locuiește în New York.



Ne găsești și aici: Google News Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine