Ce se întâmplă cu creierul copiilor sub 12 ani care petrec timp pe TikTok și alte rețele de socializare?
Alex Maricica
Deși, în teorie, vârsta minimă pentru acces la majoritatea rețelelor sociale este 13 ani, realitatea arată altfel: aproape 40% dintre copiii cu vârste între 8 și 12 ani folosesc deja astfel de platforme. TikTok, cu videoclipurile sale dinamice și captivante, este una dintre cele mai populare aplicații în rândul preadolescenților.
Mulți dintre ei ajung pe aceste platforme fie prin telefoanele părinților, fie trecând peste restricțiile de vârstă. Astfel, se adâncesc într-un univers digital gândit să le capteze atenția la maximum.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: accesul necontrolat la social media, într-o perioadă atât de delicată din punct de vedere al dezvoltării, poate afecta modul în care se formează creierul copiilor. Pot apărea schimbări în capacitatea de concentrare, în echilibrul emoțional și în comportamentul general.
Creierul în formare și impactul TikTok: o avalanșă de dopamină
Aplicații precum TikTok nu sunt întâmplător captivante. Designul lor e gândit să ofere recompense rapide – videoclipuri amuzante, dansuri, farse – toate personalizate de algoritmi. E ca un joc de noroc pentru creierul copilului: fiecare glisare poate aduce o surpriză plăcută, ceea ce îl face să continue. Acest tip de stimulare activează sistemul de recompensă din creier, eliberând dopamină, „hormonul plăcerii”.
Medicii numesc acest fenomen „recompensă aleatorie”, iar efectul asupra celor mici este profund: ei încep să caute constant această plăcere rapidă, ceea ce le scade interesul pentru activitățile care nu oferă satisfacții imediate. În timp, creierul se obișnuiește cu acest ritm accelerat și devine dependent de el.
Atenția, o resursă în pericol
Un efect vizibil – observat deopotrivă de părinți și profesori – este scăderea capacității de concentrare. Mulți copii devin agitați, se plictisesc repede și nu mai pot rămâne focusați pe sarcini care necesită răbdare. A apărut chiar și o expresie pentru acest fenomen: „creierul TikTok”, care descrie o atenție fragmentată, alimentată de succesiunea rapidă de stimuli vizuali.
Studiile arată că expunerea frecventă la videoclipuri scurte afectează negativ abilitatea copiilor de a rămâne implicați în activități mai lente și mai profunde – precum cititul sau învățatul. Unii cercetători compară acest tip de atenție cu cea a unui peștișor de acvariu – o metaforă poate exagerată, dar grăitoare.
Cum influențează rețelele sociale emoțiile copiilor
La vârste fragede, copiii sunt extrem de sensibili la ceea ce văd și primesc din jur. Pe TikTok, se confruntă adesea cu o realitate distorsionată: fețe perfecte, vieți aparent ideale și aprecierea măsurată în „like-uri”. Toate acestea pot avea un impact negativ asupra imaginii de sine. Studiile indică o legătură clară între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și probleme precum anxietatea, depresia, insomniile sau stima de sine scăzută.
Un risc major este legat de imaginea corporală. Chiar și înainte de adolescență, mulți copii încep să-și compare aspectul cu cel al influencerilor și pot ajunge să se simtă nemulțumiți sau inferiori. În plus, comentariile negative sau hărțuirea online – fenomenul cunoscut ca „cyberbullying” – pot lăsa urme adânci în starea lor emoțională.
Au existat și cazuri extreme: provocări periculoase, precum „blackout challenge”, s-au soldat cu tragedii în rândul copiilor, iar în timpul pandemiei s-a observat o creștere bruscă a ticurilor nervoase la unii copii expuși la conținut legat de tulburări neurologice.
Viața reală vs. viața digitală: unde pierdem echilibrul
Rețelele sociale pot influența nu doar mintea și emoțiile, ci și rutina zilnică. Mulți părinți spun că cei mici adorm tot mai târziu, pierzând nopți întregi pe TikTok. Lipsa somnului duce la oboseală, nervozitate și dificultăți de concentrare. În plus, timpul petrecut online înlocuiește activități esențiale pentru dezvoltarea armonioasă: joaca în aer liber, timpul cu familia, lectura sau învățarea.
Medicii avertizează că un consum digital ridicat poate duce la întârzieri în dezvoltarea limbajului, empatiei și abilităților sociale. Un copil care petrece majoritatea timpului în fața ecranului va avea mai puține ocazii să exerseze conversația reală, să învețe cum să citească expresiile faciale sau cum să gestioneze conflictele.
Pe termen lung, chiar și sănătatea fizică poate fi afectată: sedentarismul și gustările nesănătoase consumate în fața ecranului contribuie la riscul de obezitate infantilă.
Ce pot face părinții: sfaturi de la specialiști
Toți experții sunt de acord: rețelele sociale pot aduce beneficii, dar doar atunci când sunt folosite cu moderație și sub supraveghere. Studiile arată că reducerea timpului pe social media la doar 30 de minute pe zi îmbunătățește starea de spirit, iar pauzele digitale prelungite contribuie la o viață mai echilibrată.
Recomandările cheie pentru părinți includ:
- Stabilirea de limite clare: fără ecrane la masă, înainte de culcare sau în anumite momente ale zilei.
- Amânarea accesului la platforme precum TikTok până la o vârstă mai potrivită.
- Vizionarea împreună cu copilul și discuții deschise despre ceea ce vede online.
- Filtrarea conținutului și alegerea unor videoclipuri educative, sigure și adecvate vârstei.
Surse academice și de specialitate:
- Social Media and Mental Health in Children and Teens – Johns Hopkins Medicine
- Digital Media and Developing Brains: Concerns and Opportunities – PubMed Central (PMC)
- Mental Health Mondays: Study Finds Link Between Heavy Social Media & ADHD – Legacy Community Health (cu referințe clinice)
- Screen time and children: How to guide your child – Mayo Clinic
- Body image in childhood – Mental Health Foundation (UK)
