Cât de justițiar este Radu Marinescu: actualul ministru al Justiției a apărat un cunoscut afacerist care și-a violat soția și a încercat să o omoare. A cerut instanței să nu creadă victima: „Ar fi trebuit să o țină mai mult sub apă, cel puțin 5–6 minute”

Numirea avocatului Radu Marinescu în fruntea Ministerului Justiției a reaprins dezbaterea despre limitele etice ale profesiei de avocat, mai ales când trecutul profesional se intersectează cu traume nerezolvate ale societății – cum e violența împotriva femeilor. Timp de peste doi ani, Marinescu a apărat un bărbat judecat pentru tentativă de omor asupra propriei soții, cerând instanței să considere actul un simplu conflict conjugal.

Faptele sunt clare și documentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București: pe 7 august 2020, într-un apartament cu jacuzzi din Mamaia, Mihai Bizu a scufundat repetat capul soției sale în apă, după ce a lovit-o. Martorii, îngroziți, au strigat să o lase. O femeie a sunat la 112. A urmat o noapte de teroare: între 1:30 și 6:00 dimineața, victima a fost sechestrată, bătută, violată, a încercat să fugă de două ori și a fost adusă înapoi în cameră de agresor. Toate aceste fapte au fost confirmate de camerele de supraveghere, martori și discuții pe WhatsApp.

Însă în ochii avocaților săi, în frunte cu Radu Marinescu, aceste fapte nu au fost decât rezultatul unui „episod conjugal violent”, fără intenția de a ucide. Argumentul central: tentativa de omor nu poate exista fără o durată minimă a acțiunii, iar „înecarea necesită cel puțin 5-6 minute”, scrie dela0.ro.

Dosarul penal care a urmat a fost unul greu: tentativă de omor, lipsire de libertate, influențarea declarațiilor.

Pe banca apărării, în fruntea echipei de avocați a inculpatului Mihai Bizu, se afla nimeni altul decât actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu. Între 2021 și 2023, Marinescu a coordonat eforturile juridice de a schimba încadrarea faptei din tentativă de omor în simplă „lovire și alte violențe”, susținând, printre altele, că o tentativă reală de omor prin înec ar fi presupus ca victima să fi fost ținută sub apă cel puțin 5-6 minute.

În pledoariile sale, Marinescu a argumentat că mărturia victimei era „marcată de subiectivism”, iar reacțiile martorilor nu pot fi considerate suficiente pentru o încadrare penală gravă. În documentele consultate de jurnaliștii de la Dela0.ro, avocatul susținea că faptele nu ar avea „intensitatea și durata” cerută de lege pentru a vorbi de tentativă de omor. A invocat inclusiv faptul că inculpatul, fiind educat și integrat social, nu ar fi avut profilul unui criminal în devenire.

În fața probelor – imagini video, martori, apeluri la 112 și mesaje incriminatoare –, Marinescu a continuat să insiste pe ideea că agresiunea a fost „o ieșire de moment” cauzată de gelozie, nu o intenție criminală. Apărarea a pus accent inclusiv pe „contextul relațional” și pe „personalitatea victimei”, despre care a spus că trebuie analizată cu prudență.

Marinescu și colegii săi au cerut ca declarațiile femeii să fie privite cu „maximă parcimonie”, fiindcă aceasta se afla „speriată și sub apă” în momentul agresiunii. În plus, au pledat că reacțiile martorilor nu pot fi decisive, deoarece sunt influențate de „personalitatea și momentul” celor care asistă.

Această strategie a fost completată de un efort de a umaniza și reabilita imaginea agresorului. În pledoarii, avocații au susținut că Mihai Bizu este „educat, cu o bună poziție socială” și „prea integrat pentru a-și dori moartea soției sale”. În esență, un om prea bine crescut pentru a fi criminal.

În primă instanță, Tribunalul București a condamnat inculpatul cu suspendare. Însă adevărata lovitură a venit în iunie 2025, când Curtea de Apel București a decis că nu se poate vorbi de tentativă de omor și a reîncadrat faptele în „violență în familie”.

Această decizie vine într-un moment în care România se confruntă cu o explozie a cazurilor de violență domestică. Doar în primele șase luni ale anului, 26 de femei au fost ucise de partenerii lor. În două cazuri recente, femei însărcinate au fost omorâte în public – una împușcată într-un complex din București, cealaltă lovită cu toporul pe stradă, în Prahova.

Confruntat telefonic de jurnaliști, ministrul Marinescu a declarat că și-a exercitat profesia „cu respectarea legii și a deontologiei”, și că un avocat nu poate fi confundat cu clientul său. Întrebat dacă nu vede o problemă de compatibilitate între rolul său de apărător al unui bărbat acuzat de tentative extrem de grave asupra unei femei și rolul de reformator al Justiției într-un stat cu o criză de violență domestică, Marinescu a refuzat să comenteze în profunzime.

El a închis convorbirea după ce reporterii au insistat că nu pun în discuție profesia de avocat, ci poziția sa actuală din Guvern.

PSD, partidul care l-a propus în funcția de ministru, nu a oferit nicio reacție oficială în legătură cu trecutul profesional al lui Radu Marinescu. În schimb, tema provoacă un val de reacții în societate și ridică întrebări fundamentale: poate un om care a pledat pentru diminuarea gravității unor fapte de o violență extremă să fie același care impune politici publice pentru combaterea acestui fenomen?

Președintele Nicușor Dan a cerut recent măsuri ferme din partea autorităților: „Este imperativ ca victimele să fie crezute, iar comportamentele abuzive să fie oprite înainte de a se transforma în tragedii”. Însă exact în acest context, partenerul său de reformă la Ministerul Justiției este un avocat care, ani la rând, a pledat contrariul.

În timp ce victima a reușit să fugă desculță, plină de sânge și rănită – apelând la un Uber ca să ajungă înapoi în București –, Mihai Bizu a fost condamnat cu suspendare. Iar avocatul său principal, Radu Marinescu, a urcat în funcția de ministru al Justiției. Este un rezumat cinic al unui dosar în care valorile justiției, ale empatiei și ale protecției victimelor au fost negociate, punct cu punct, până când totul a devenit... doar „o interpretare”.