Călin Georgescu, eșec la CEDO: Ce răspuns a primit după contestarea deciziei CCR?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu de a suspenda decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia a fost luată în unanimitate de un complet format din șapte judecători.

În 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale, în care Călin Georgescu s-a calificat pentru turul al doilea, CCR a decis anularea întregului proces electoral. Motivul invocat a fost necesitatea reorganizării alegerilor, decizia fiind definitivă.

Georgescu a contestat această hotărâre, invocând încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la alegeri libere, cerând CEDO să intervină cu măsuri provizorii.

Georgescu a cerut suspendarea efectelor deciziei CCR și reluarea procesului electoral, inclusiv organizarea turului al doilea de scrutin. El a argumentat că hotărârea CCR aduce un prejudiciu ireparabil drepturilor democratice ale sale și ale cetățenilor români.

CEDO a respins cererea, considerând că aceasta nu îndeplinește condițiile stricte pentru aplicarea măsurilor provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curții.

Măsurile provizorii sunt aplicabile doar în cazuri excepționale, când există un risc iminent de vătămare ireparabilă, ceea ce nu s-a constatat în acest caz.

„Curtea a concluzionat că cererea nu se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 39, întrucât nu există o vătămare ireparabilă care să justifice o astfel de intervenție”, se arată în decizia oficială.

Decizia CEDO confirmă că anularea alegerilor prezidențiale și reluarea acestora rămân la latitudinea autorităților române. Călin Georgescu, deși a epuizat această cale legală, poate continua demersurile în cadrul procedurii principale aflate pe rolul Curții.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este o instituție juridică internațională cu sediul la Strasbourg, Franța.

Aceasta instituție este responsabilă de asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Orice persoană care consideră că i-au fost încălcate drepturile de către un stat membru al Consiliului Europei poate depune o plângere la CEDO, după ce a epuizat căile de atac interne.

Deciziile Curții sunt obligatorii pentru statele semnatare ale Convenției.

Cine sunt cei nouă magistrați de la Curtea Constituțională care hotărăsc soarta României

Componența Curții Constituționale a României (CCR) este formată din nouă judecători numiți de către trei autorități: Președintele României, Senatul și Camera Deputaților, fiecare desemnând câte trei judecători. În noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a fost în centrul atenției din cauza controverselor legate de alegerile prezidențiale. Judecătorii CCR au solicitat renumărarea tuturor voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent, motivată de