Autostrăzile A1 schimbă harta comerțului rutier. DN 68A Deva–Lugoj și Valea Oltului riscă să piardă afacerile crescute din traficul intens

Noile tronsoane ale Autostrăzii A1, aflate în construcție între Holdea și Margina, dar și pe sectorul montan dintre Sibiu și Pitești, vor devia în următorii ani o mare parte din traficul care traversează vestul și centrul României. DN 68A Deva–Lugoj și DN 7 Valea Oltului, două dintre cele mai circulate drumuri naționale, ar putea deveni rute secundare după 2026–2028, iar afacerile dezvoltate pe marginea lor se confruntă cu un viitor incert.

Finalizarea ultimelor segmente lipsă din Autostrada Vestului și avansul lucrărilor la autostrada montană Sibiu–Pitești schimbă echilibrul economic al localităților de tranzit.

Parcările aglomerate, tarabele cu fructe, restaurantele și pensiunile ridicate în ultimii ani în funcție de fluxul auto depind direct de mașinile care opresc zilnic pe aceste drumuri. Odată cu mutarea circulației pe autostradă, aceste opriri ar putea deveni tot mai rare, scrie jurnalistul Daniel Guță pentru Adevărul.

Ultimul tronson al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva se află în șantier, la granița județelor Hunedoara și Timiș, între Holdea și Margina. Segmentul de aproximativ nouă kilometri, cunoscut drept „Autostrada cu tuneluri”, are termen de finalizare estimat pentru 2026. După deschiderea acestuia, șoferii vor putea circula exclusiv pe autostradă de la Nădlac, frontiera cu Ungaria, pe o distanță de aproape 400 de kilometri, către Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Sibiu.

În prezent, cei 14 kilometri ai DN 68A dintre Holdea și Margina preiau o parte importantă din traficul greu și din fluxul de autoturisme care leagă Banatul de Ardeal. Drumul traversează dealurile Coșavei și reprezintă una dintre cele mai aglomerate porțiuni de șosea națională din vestul țării. Odată cu deschiderea completă a autostrăzii, acest segment va fi ocolit aproape integral.

Șoseaua Deva–Lugoj a fost construită în anii ’50, iar porțiunea dificilă din zona Coșavei a fost modernizată la sfârșitul anilor ’60, cu ajutorul brigadierilor trimiși la muncă patriotică. Timp de decenii, drumul a reprezentat una dintre principalele legături rutiere dintre centrul țării și Timișoara.

După 1990, DN 68A a devenit un culoar comercial. În anii ’90 și 2000, parcările de pe dealurile Coșavei și din zona Lăpugiului erau cunoscute pentru comerțul informal cu combustibil.

„O canistră sau un bidon – două așezate pe marginea drumului erau semnul că de aici poți cumpăra sau vinde motorină la prețuri aparent convenabile”, își amintește un localnic din Coșevița.

În timp, contrabanda cu motorină a dispărut, iar locul ei a fost luat de tarabele cu fructe, legume și siropuri. Multe produse provin din depozite en-gros sau supermarketuri, chiar dacă unii comercianți susțin că le aduc din propriile gospodării.

„Merele, strugurii și prunele sunt cumpărate dimineața din supermarketuri și sunt vândute de trei ori mai scump pe marginea drumului. Oamenii stau toată ziua aici, cu familia. Din asta trăiesc”, povestește o localnică din Coșevița.

În trecut, comercianții ambulanți ocupau parcările pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri între Margina și Dobra. După inaugurarea unor tronsoane de autostradă până la Holdea, segmentul Dobra–Holdea a devenit mult mai puțin circulat, iar vânzătorii s-au retras spre porțiunea încă aglomerată dintre Holdea și Margina. Finalizarea completă a Autostrăzii A1 va reduce și acest flux, iar activitatea economică dependentă de opririle șoferilor riscă să se restrângă drastic.

Același lucru se întâmplă și pe DN 7, în Defileul Oltului. Drumul național modernizat în secolul XX leagă Turnu Roșu, județul Sibiu, de Călimănești, județul Vâlcea, pe o distanță de aproape 50 de kilometri. Este una dintre cele mai circulate artere rutiere dintre Transilvania și Muntenia.

Pe segmentul dintre Boița și Cornetu va fi construit un tronson montan de peste 30 de kilometri din Autostrada A1 Sibiu–Pitești. Lucrările sunt în desfășurare, iar termenele de finalizare sunt estimate pentru 2027–2028. Odată deschisă circulației, autostrada va prelua o parte semnificativă din traficul care traversează în prezent Valea Oltului.

În ultimii ani, pe marginea DN 7 au apărut restaurante, parcări pentru camioane, pensiuni, service-uri auto și vulcanizări. Dezvoltarea lor a fost legată direct de intensificarea circulației rutiere. Reducerea fluxului de mașini poate afecta în mod direct aceste investiții.

În zonă există deja semne de retragere din activitate. Unele restaurante și pensiuni sunt scoase la vânzare, iar alte clădiri sunt închise. De-a lungul defileului se observă și imobile mai vechi, părăsite în urma depopulării sau după finalizarea proiectelor hidroenergetice de pe râul Olt.

Localitatea Lazaret concentrează numeroase case nelocuite, iar biserica ridicată aici a rămas fără enoriași.

Pe marginea drumului, comercianții ambulanți continuă să profite de traficul actual. Tarabele cu brânză și cașcaval sunt semnalizate prin roți de lemn vopsite în galben, expuse la vedere pentru a atrage șoferii. Vânzătorii afirmă că produsele provin de la stânele din munți, într-o zonă recunoscută pentru tradiția pastorală. O parte dintre șoferi privesc cu reținere aceste oferte și consideră că prețurile sunt mai mari decât în magazine.

Autostrada Sibiu–Pitești va modifica traseele obișnuite ale transportatorilor și ale celor care călătoresc între regiunile istorice. Odată cu mutarea traficului pe noua arteră rapidă, opririle spontane în parcările de pe DN 7 ar putea deveni rare, iar micile afaceri construite în jurul acestui flux riscă să își piardă baza de clienți.

Atât pe DN 68A, cât și pe Valea Oltului, economia locală s-a adaptat în funcție de mașinile care au tranzitat zilnic aceste rute. Finalizarea autostrăzilor va aduce timpi de deplasare mai scurți și condiții de circulație mai sigure, dar va schimba radical viața comunităților care au trăit din opririle de pe marginea drumului.