Anunțul seismologului Gheorghe Mărmureanu despre un posibil cutremur devastator în România: „Vrancea este mai activă”
Românii nu trebuie să se teamă de cutremure majore până la finalul anului 2026, potrivit calculelor făcute de Gheorghe Mărmureanu, expert recunoscut în seismologie. Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) confirmă aceste previziuni: seismele care vor avea loc în această perioadă vor fi de mică intensitate, între 2 și 4 grade.
Previziunile referitoare la cutremurele din România pentru 2026 arată că nu există motive de alarmă pentru populație. În special zona Vrancea, cunoscută pentru activitatea seismică constantă, va înregistra doar „zgâlțâieli” obișnuite, care ajută la prevenirea acumulării tensiunilor ce ar putea genera un seism major.
Vrancea, zona seismică cea mai activă din România
Gheorghe Mărmureanu a explicat că Vrancea a fost și rămâne regiunea cu cea mai intensă activitate seismică din țară. „Vor mai fi cutremure de 2, 3 sau 4 grade, dar nu este ceva neobișnuit. Așa se evită un seism mare”, a spus Mărmureanu pentru Click!. Potrivit calculelor sale, un cutremur puternic apare aproximativ o dată la 100 de ani, ceea ce înseamnă că următorul eveniment major nu este de așteptat înainte de 2040.
Activitatea seismică constantă, chiar și la intensități mici, este considerată benefică de către specialiști. „Aceste mișcări mici ajută la relaxarea tensiunilor din scoarța terestră, reducând riscul unui cutremur devastator”, a explicat Mărmureanu.
Confirmarea INCDFP: nu există risc imediat
Mărmureanu a mai spus că s-a consultat și cu specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Conform acestora, situația seismică este stabilă, iar prognozele nu indică pericolul unui cutremur major în următoarele luni sau ani.
Expertul recomandă românilor să rămână calmi și să nu intre în panică. „Stați fără griji! Dormiți liniștiți! Asta le-ar mai lipsi românilor, după ce că s-au majorat prețurile, încă un cutremur major. Un cutremur puternic are loc, cumva, cam la 100 de ani, deci nu este cazul să ne gândim la ceva rău, poate, încolo, după 2040.”, a adăugat Mărmureanu.
Ce trebuie să știe românii despre cutremure
Chiar dacă intensitatea seismelor va fi mică, este important ca populația să fie informată și pregătită. Specialiștii recomandă verificarea periodică a clădirilor și asigurarea unor măsuri minime de siguranță în locuințe.
Estimările pentru 2026 arată că nu există schimbări semnificative în tiparul cutremurelor din România.
Zonele active, cum este Vrancea, vor continua să înregistreze mișcări mici, menite să evite acumularea unui seism major. Astfel, românii pot aborda aceste evenimente ca parte a realității geologice a țării, fără a intra în panică.
Cutremurele devastatoare din România
România se află într-o zonă seismică activă, iar cea mai cunoscută regiune pentru cutremurele puternice este Vrancea. Această zonă a generat de-a lungul timpului numeroase seisme devastatoare, afectând atât locuințele, cât și infrastructura.
Cutremurele din Vrancea sunt de obicei profund subterane, ceea ce le permite să se resimtă pe o arie largă, inclusiv în marile orașe precum București, Brașov sau Constanța.
Istoria modernă a arătat că România poate fi lovită de seisme puternice la intervale de aproximativ o sută de ani, iar intensitatea acestora poate ajunge la magnitudini de peste 7 grade.
Cel mai recent cutremur major a avut loc în secolul XX, iar efectele lui au fost resimțite în întreaga țară, provocând pagube semnificative și pierderi de vieți omenești.
În ciuda progreselor în construcții și normele de siguranță mai stricte, cutremurele puternice rămân o amenințare, deoarece pot afecta clădiri vechi sau neconsolidate. Experții atrag atenția că activitatea seismică constantă, chiar dacă nu este la fel de intensă ca un seism major, reprezintă un indicator important pentru viitoarele evenimente. Aceste mișcări de intensitate mică ajută la reducerea tensiunilor acumulate în scoarța terestră, diminuând riscul unui cutremur devastator, dar nu îl elimină complet.
Este important ca populația să fie pregătită și să cunoască măsurile de siguranță în caz de cutremur, precum stabilirea unor puncte de adăpost în locuințe, verificarea rezistenței clădirilor și planificarea unor scenarii de evacuare.
România continuă să fie monitorizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, iar specialiștii mențin prognozele și avertismentele actualizate, pentru a preveni surprizele majore și pentru a proteja viața oamenilor în fața cutremurelor viitoare.
Lista cutremurelor în care au murit mii de oameni
- Cutremurul din 10 noiembrie 1940 – Vrancea, magnitudine 7,7–7,8. A fost cel mai devastator seism din România în secolul XX. A provocat peste 1.000 de victime și distrugeri masive în București și alte orașe din sud-estul țării.
- Cutremurul din 4 martie 1977 – Vrancea, magnitudine 7,2. A fost unul dintre cele mai cunoscute și tragice cutremure moderne. A produs aproximativ 1.500 de victime și a distrus clădiri, blocuri și infrastructură în București și în alte zone.
- Cutremurul din 26 octombrie 1802 – Vrancea, estimat la magnitudine 7,9. În acea perioadă au existat multe victime, însă datele exacte nu sunt foarte clare din cauza lipsei înregistrărilor detaliate.
- Cutremurul din 23 ianuarie 1838 – Vrancea, estimat la magnitudine 7,5–7,9. A afectat Bucureștiul și zonele învecinate, provocând prăbușiri de clădiri și pierderi de vieți omenești.
- Cutremurul din 26 noiembrie 1941 – Vrancea, magnitudine 6,9–7,0. A fost mai puțin devastator decât cel din 1940, dar a produs pagube importante în sud-estul României.
Vrancea este epicentrul majorității cutremurelor puternice, iar istoria arată că seismele mari apar aproximativ o dată la 70–100 de ani. Cele mai devastatoare seisme moderne au fost în 1940 și 1977.
