Amnezia selectivă în politica românească. Elena Udrea acuză „trecutul USL-ist” al lui Ilie Bolojan, însă uită de apropierea de Victor Ponta

În arena politică de la București, memoria pare să fie prima victimă a supraviețuirii doctrinare. Un episod recent o aduce în prim-plan pe Elena Udrea, fost ministru și lider politic, atacându-l dur pe Facebook pe Ilie Bolojan, una dintre figurile de referință ale Partidului Național Liberal (PNL). Udrea îl acuză pe Bolojan de o formă crasă de oportunism și manipulare de imagine, reproșându-i că încearcă să-și șteargă trecutul în care a defilat sub sigla Uniunii Social-Liberale (USL) și a militat cot la cot cu Partidul Social Democrat (PSD) pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu în anul 2012.

Însă, dincolo de validitatea sau substratul politic al acestor acuzații, dinamica dezvăluirilor scoate la lumină o realitate mult mai profundă și structurală a clasei politice autohtone: hoțul strigă hoțul.

În timp ce liderii politici își reproșează public trădări ideologice și alianțe de conjunctură, arhivele din presă demonstrează că, în spatele ușilor închise, barierele doctrinare dispar complet atunci când la mijloc sunt interese financiare sau de carieră.

Prin intermediul unei postări pe rețelele sociale, Elena Udrea a lansat o salvă de critici la adresa fostului primar al Oradei și actual lider liberal și premier interimar, Ilie Bolojan. Potrivit acesteia, imaginea de politician independent, integru și profund anti-PSD pe care Bolojan o promovează în spațiul public este rezultatul unei „operațiuni de manipulare”.

Mai mult, fostul ministru susține că există o acțiune deliberată de „curățare a internetului” de imagini și declarații din data de 23 iulie 2012, de la un miting de amploare organizat de USL la Oradea, în plină campanie pentru suspendarea șefului statului de la acea vreme.

Udrea pretinde că publicațiile locale ar fi șters materialele de la acea vreme, însă afirmă că deține dovezi și fotografii salvate personal. Parafrazându-l pe Traian Băsescu din celebra dezbatere prezidențială din 2009 cu Mircea Geoană („Nu vă mai place PSD-ul, domnule Bolojan? Dar când vă țineați de mână să îl demiteți pe Traian Băsescu, v-a plăcut?”), Udrea plasează discursul în zona unui oportunism politic strigător la cer.

Din punct de vedere strict istoric, alianța USL (PNL-PSD-PC) este un fapt asumat, iar liderii liberali din acea epocă au participat activ la suspendarea președintelui.

Ironia face ca însăși Elena Udrea să fi navigat în repetate rânduri prin apele tulburi ale alianțelor de conjunctură. Dincolo de traseismul politic colectiv care a marcat tranziția românească, cea mai frapantă dovadă a disonanței dintre discursul public și realitatea de culise o reprezintă relația comercială ascunsă dintre familia Elenei Udrea și cel care avea să devină cel mai aprig dușman politic al taberei pro-Băsescu: Victor Ponta.

În perioada 2012–2014, Victor Ponta (ca premier PSD) și Elena Udrea (ca lider PDL/PMP) purtau un război total pe ecranele televizoarelor. Discursul lor era dominat de acuzații reciproce de corupție, dictatură și subminare a statului. Cu toate acestea, documentele oficiale de la Registrul Comerțului, scoase la lumină printr-o investigație realizată de RISE Project, arată că relațiile dintre aceștia erau mult mai cordiale în plan privat.

În anii 2005-2006, în timp ce Elena Udrea ocupa funcția extrem de influentă de șefă a Cancelariei Prezidențiale la Palatul Cotroceni sub mandatul lui Traian Băsescu, Cabinetul Individual de Avocatură „Victor Viorel Ponta” presta servicii juridice plătite pentru firmele controlate de soțul de atunci al acesteia, Dorin Cocoș, și de familia acestuia.

Investigația RISE Project a demonstrat că cel puțin șase companii din rețeaua familiei Udrea-Cocoș (printre care Telemedica SA, Sanipharm SRL sau Centrul de Diagnostic Clinic Internațional) au apelat la serviciile de avocatură ale lui Victor Ponta pentru încheierea unor contracte de cesiune, extinderi de acționariat sau modificări de acte constitutive. Numele cabinetului viitorului premier social-democrat apare de cel puțin zece ori în mențiunile oficiale din Monitorul Oficial legate de firmele grupului Cocoș.

În plus, dincolo de legăturile stricte de business, presa vremii și declarațiile ulterioare au confirmat că cei doi tineri politicieni se intersectau des în cadru informal: de la vacanțe aparent „accidentale” prin capitale europene (cum ar fi Bruxelles), până la prezența Elenei Udrea la Școala de Vară a Tineretului Social-Democrat (TSD), pe vremea când organizația era condusă chiar de Victor Ponta.

Această suprapunere de fapte reliefează o realitate obiectivă, lipsită de partizanat: în politica românească, polarizarea ideologică este, de cele mai multe ori, o fațadă destinată electoratului.

Totuși, demersul își pierde din autoritatea morală atunci când vine din partea unui exponent politic ale cărui legături de culise demonstrează exact același tip de comportament.