Vegetarianismul ar putea fi o preferință în genele unui segment din populație
Un număr semnificativ de oameni din întreaga lume aleg să nu consume carne și derivatele acesteia, adesea din motive culturale, etice sau de sănătate. Cu toate acestea, v-ați întrebat vreodată dacă genetica ar putea influența decizia cuiva de a deveni vegetarian? Un studiu recent indică că acest lucru este posibil.
Oamenii de știință au realizat un studiu amplu asociat pe scară genomică (GWAS) pentru a determina rolul pe care genetica îl ar putea avea în preferința pentru vegetarianism. Cercetarea a analizat 5.324 de vegetarieni stricți și a comparat structura lor genetică cu 329.455 de persoane de control.
Rezultatele studiului au fost interesante: un anumit SNP (polimorfism al nucleotidului unic) situat pe cromozomul 18 a demonstrat o asociere clară cu vegetarianismul. Mai mult, patru gene asociate cu acest SNP - TMEM241, RIOK3, NPC1 și RMC1 - au fost evidențiate. Fascinant este că o serie de aceste gene, precum TMEM241, NPC1 și RMC1, joacă roluri cruciale în metabolismul lipidic și funcționalitatea cerebrală.
Aceasta ridică posibilitatea ca modul în care corpurile noastre metabolizează lipidele și impactul ulterior asupra creierului nostru să influențeze alegerile noastre dietetice.
Pentru acest studiu, cercetătorii au definit vegetarienii stricți ca persoane care s-au abținut de la consumul oricărei forme de carne animală sau derivate pentru cel puțin un an. Aceasta includea surse de carne precum vită, miel, porc, pasăre, pește și fructe de mare.
Rezultatele au arătat o distincție clară între participanții vegetarieni și grupul de control în mai multe aspecte. De exemplu, vegetarienii erau în majoritate femei tinere, cu un indice de masă corporală mai mic și erau mai susceptibili să provină din medii socioeconomice mai sărace.
Una dintre genele deosebit de semnificative din studiu, NPC1, a arătat o relevanță funcțională ridicată. NPC1 joacă un rol vital în traficul colesterolului și glicolipidelor în celule. Notabil este faptul că mutațiile din această genă sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de boală Niemann-Pick tip C, o boală caracterizată prin acumularea de colesterol în țesuturi și manifestări neurologice severe.
Una dintre teoriile care decurg din aceste descoperiri este că predispoziția de a alege vegetarianismul ar putea fi legată de metabolismul lipidic și de influența sa asupra funcției cerebrale. Această idee este susținută atunci când se ia în considerare că variantele genetice asociate cu vegetarianismul ar putea regla expresia genelor mai ales în creier.
Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a consolida aceste teorii, acest studiu deschide cu siguranță o cale interesantă de înțelegere a interacțiunii dintre genele noastre și alegerile noastre dietetice. Este un amintitor fascinant al rețelei intricate dintre biologie și alegere, subliniind motivele multifacețate din spatele deciziilor noastre zilnice legate de ceea ce mâncăm.
Ce este un "grup de control" într-un studiu?
Într-un studiu, un grup de control este un grup de participanți care nu primesc tratamentul sau intervenția testată. Acest grup este folosit ca referință, pentru a compara cu grupul sau grupurile care primesc tratamentul sau intervenția. Scopul unui grup de control este de a elimina variabilele care ar putea influența rezultatele, astfel încât orice diferență observată între grupul de control și grupul tratat poate fi atribuită tratamentului în sine, și nu altor factori. Acesta este un instrument esențial pentru stabilirea cauzalității în cercetare.
Ce este Vegetarianismul?
Vegetarianismul este o abordare alimentară și, adesea, un stil de viață, în care individul alege să nu consume carne de animale sau produse derivate din carne. Există mai multe tipuri de diete vegetariene, unele dintre ele excluzând doar carnea de animale, în timp ce altele pot exclude și produsele de origine animală, precum ouăle sau lactatele. Motivele pentru alegerea vegetarianismului pot varia, incluzând etica, sănătatea, mediul sau religia.
