Brașov pregătește cea mai mare rețea feroviară urbană din România: tren metropolitan cu 34 de stații, gări fotovoltaice și legături spre Codlea, Zărnești și Sfântu Gheorghe
Primăria Brașov a prezentat conceptul viitorului tren metropolitan, un sistem modern de transport care va lega municipiul de localitățile din jur. Proiectul, aflat în faza de studii tehnice, include trei magistrale, 34 de stații și conexiuni directe cu aeroportul, zonele industriale și orașele învecinate.
Transport nou pentru un oraș blocat în trafic
Brașovul se pregătește de o transformare majoră în ceea ce privește mobilitatea urbană. Primăria a făcut publice primele imagini ale viitoarelor stații de tren metropolitan, parte dintr-un proiect amplu menit să reducă dependența de mașina personală.
Noul sistem de transport nu va funcționa pe modelul clasic al gărilor, ci va aduce un concept modern de stații intermodale, integrate cu transportul public local și infrastructura pentru biciclete.
Fiecare punct de oprire va fi dotat cu panouri fotovoltaice, spații pietonale și zone de așteptare deschise, asemănătoare celor de tramvai. Municipalitatea susține că astfel va fi oferită o alternativă reală pentru navetiștii care fac zilnic drumul între oraș și localitățile din jur.
În prezent, echipele de proiectare realizează ridicările topografice și studiile geotehnice, necesare pentru stabilirea exactă a amplasamentelor. Documentația este realizată de asocierea formată din TTL Planning, Metrans Engineering și Bomap Engineering, cu un buget de 6,2 milioane lei, termenul de finalizare fiind de 12 luni.
Cum va arăta rețeaua: trei magistrale, de la Stupini la Sfântu Gheorghe
- TM1: va lega nordul Brașovului (Halta Stupini) de Gara Centrală, traversând zonele N. Labiș și Tractorul; (Halta Stupini – N. Labiș – Tractorul (Nod intermodal conectat la mai multe linii de tren metropolitan) – Gara Brașov)
- TM2: va uni Codlea, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav și Prejmerul, cu o extensie până la Sfântu Gheorghe; (Parc Industrial Ghimbav – Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav – Ghimbav – VGP (lângă Hornbach) – Gara Bartolomeu – Tractorul – Triaj – Hărman – Parc Industrial Prejmer – Ilieni – Prejmer – Chichiș – Ozun – Gara Sfântu Gheorghe)
- TM3: va conecta Zărneștiul, Râșnovul și Cristianul de centrul orașului, până în zona Dârste (General Traian Moșoiu – Halta Tohanu Vechi – Halta Romacril (Râșnov Haltă Chimica) – Gara Râșnov – Gara Cristian – Cristian Centru – Ina Schaeffler – Brașovia – Gara Bartolomeu – Tractorul – Gara Brașov – Zizin – Micșunica – Gara Dârste)
Cele 34 de opriri vor fi poziționate strategic în cartierele Brașovului, în zonele industriale și la intersecțiile cu rețeaua RATBV, pentru a permite o circulație fluidă între periferie și centru.
Estimările tehnice arată că trenul metropolitan ar putea transporta zilnic peste 25.000 de pasageri, reducând traficul rutier din oraș cu până la 12% și emisiile anuale de CO₂ cu aproximativ 6.000 de tone.
George Scripcaru: „Recuperăm timpul pierdut. Proiectul trebuia să fie deja în execuție”
Primarul Brașovului, George Scripcaru, spune că întârzierea proiectului din ultimii ani obligă administrația locală să accelereze ritmul lucrărilor:
„Vorbim despre crearea unei legături mai bune a Brașovului cu Codlea, Zărnești și Sfântu Gheorghe, și toate localitățile aflate pe aceste axe de transport, dar și cu zonele industriale din jurul orașului. În același timp, pe cele trei direcții, brașovenii vor avea posibilitatea cu aceste trenuri metropolitane să ajungă foarte ușor dintr-un cartier în altul. Lucrăm la Studiul de fezabilitate și i-am cerut proiectantului să încerce să reducă termenul de realizare a acestuia, pentru că, din păcate, s-a întârziat foarte mult cu acest proiect.”
Municipalitatea vizează finanțarea europeană nerambursabilă pentru construcția efectivă a rețelei, iar documentația completă va fi depusă imediat după finalizarea studiilor tehnice.
Cât va câștiga Brașovul cu trenul metropolitan
Asociația de Transport Metropolitan Brașov estimează că, odată implementat, proiectul va genera economii de peste 1,5 milioane de ore anual pentru navetiști, datorită scurtării timpilor de deplasare și a sincronizării orarelor între tren, autobuz și bicicletă.
Modelul propus pentru Brașov urmează standardele aplicate în marile orașe europene precum Cracovia sau Graz, unde transportul metropolitan este complet integrat și eficient energetic.
Prin modernizarea infrastructurii și conectarea rețelelor de transport, Brașovul își propune să devină primul oraș din România cu o rețea feroviară urbană funcțională, susținută de energie verde și infrastructură inteligentă.
