Pavel Durov, fondatorul Telegram, vine să depună mărturie în România împotriva serviciilor franceze care ar fi intervenit la alegeri
Scena politică din România se confruntă cu o nouă undă de șoc, după ce fondatorul aplicației Telegram, Pavel Durov, a susținut public că a fost contactat de șeful serviciului francez de informații externe pentru a interveni în alegerile prezidențiale din România. Durov afirmă că este pregătit să depună mărturie sub jurământ în fața autorităților române.
Controversele iscate în jurul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat la 18 mai 2025, capătă o nouă dimensiune internațională.
Pavel Durov, cofondatorul platformei de mesagerie Telegram, a afirmat că Nicolas Lerner, directorul Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE) din Franța, i-a solicitat să blocheze accesul unor conturi asociate vocilor conservatoare românești.
Pavel Durov a făcut publică această acuzație într-un mesaj postat pe rețeaua X (fosta Twitter), menționând că a refuzat să răspundă solicitării oficialului francez, considerând-o o încercare de influențare a procesului electoral din România.
Mesajul său a fost rapid preluat de George Simion, candidatul naționalist învins în turul al doilea, care contestă rezultatul scrutinului și susține că au existat ingerințe externe.
Simion contestă alegerile și acuză implicarea Franței și Moldovei
George Simion, liderul partidului AUR și contracandidat al lui Nicușor Dan, a declarat că va solicita anularea alegerilor la Curtea Constituțională, invocând ingerințe externe, inclusiv din partea statelor vecine și a unor entități non-statale. Acesta susține că rezultatul alegerilor a fost influențat de acțiuni coordonate din afara țării, fără a prezenta până în prezent probe concrete în sprijinul afirmațiilor.
Potrivit datelor oficiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, Nicușor Dan a obținut 6.168.642 de voturi, în timp ce George Simion a acumulat 5.339.053. Participarea la vot a fost ridicată, iar scrutinul a fost atent monitorizat de observatori internaționali, care nu au raportat nereguli majore în ziua alegerilor.
Totuși, George Simion susține că manipularea informațională și presupusele presiuni externe au avut un impact determinant asupra rezultatului final. În aceeași postare, el a afirmat că autoritățile din Republica Moldova ar fi influențat votul diasporei, însă nici această acuzație nu este însoțită de dovezi oficiale până la această oră.
Parisul respinge acuzațiile, Durov insistă că va colabora cu autoritățile române
Reacția autorităților franceze a venit prompt. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Paris a declarat că întâlnirile cu fondatorul Telegram au avut loc în contextul unor discuții privind prevenirea terorismului și combaterea exploatării minorilor pe platformă. Oficialii francezi neagă categoric orice implicare în campania electorală din România sau orice încercare de cenzurare politică.
În replică, Pavel Durov a anunțat că este dispus să colaboreze cu autoritățile române și să depună mărturie sub jurământ cu privire la ceea ce consideră a fi o tentativă de influențare a votului. „Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească”, a scris Durov pe contul său de X, unde a redistribuit și mesajul lui George Simion.a
Acuzațiile vin într-un moment în care încrederea publică în integritatea procesului electoral este deja fragilă, în special după ce alegerile din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională pe fondul unor suspiciuni de ingerință rusă și nereguli în finanțarea campaniilor.
Curtea Constituțională analizează contestația, opinia publică așteaptă răspunsuri
Până în prezent, Curtea Constituțională nu a anunțat o decizie în privința cererii de anulare a alegerilor depusă de George Simion. Potrivit legislației în vigoare, instanța trebuie să se pronunțe într-un termen scurt asupra validității scrutinului.
Între timp, opinia publică românească așteaptă lămuriri oficiale în legătură cu acuzațiile grave lansate atât de Simion, cât și de Durov. Posibila audiere a fondatorului Telegram în fața unei comisii parlamentare sau a altor instituții de anchetă ar putea deveni un test important pentru transparența procesului democratic din România.
Indiferent de concluziile Curții Constituționale, situația tensionată din jurul alegerilor prezidențiale arată cât de vulnerabil poate fi spațiul politic la influențe externe, mai ales într-un context geopolitic complex. România se vede astfel în fața unei provocări duble: clarificarea acuzațiilor și consolidarea încrederii cetățenilor în mecanismele democratice.
