Liderii AUR, SOS și POT, tăcere după atacul de la Cernăuți
În urma unui atac rusesc care a lovit orașul Cernăuți și s-a soldat cu doi morți și 24 de răniți, niciunul dintre liderii partidelor AUR, SOS România sau POT nu a avut o reacție publică de condamnare. Deși orașul este locuit de o importantă comunitate de români, George Simion, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă au continuat să susțină narative critice la adresa Ucrainei și favorabile unei păci negociate cu Rusia.
Niciun mesaj de susținere pentru Cernăuți din partea AUR, SOS și POT
După atacul cu drone și rachete desfășurat de armata rusă asupra orașului Cernăuți, în noaptea de 12 spre 13 iulie, în urma căruia doi civili și-au pierdut viața și 24 de persoane au fost rănite, liderii celor trei partide naționaliste din România – George Simion, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă – nu au condamnat public agresiunea. Deși Cernăuți este locuit de mulți etnici români, oficialii AUR, SOS și POT nu au transmis niciun mesaj de solidaritate cu victimele sau cu familiile acestora.
În mod constant, aceștia au susținut în declarații anterioare că Ucraina încalcă drepturile românilor din teritoriile istorice și că România nu ar trebui să sprijine militar sau diplomatic țara vecină până nu se garantează respectarea acestora.
George Simion: „Nu ajut Ucraina până nu respectă drepturile românilor”
George Simion, liderul partidului AUR, a acuzat în repetate rânduri autoritățile de la Kiev că discriminează minoritatea românească. Într-un interviu acordat postului Euronews, Simion a declarat:
„Nu voi ajuta Ucraina până când nu va reuși să respecte dreptul românilor care trăiesc pe teritoriul suveran al Ucrainei. Soluția este încetarea focului și negocierile de pace care să detensioneze conflictul. Și trebuie să dăm ascultare intereselor națiunii române, nu ale altor națiuni care nu fac parte din Uniunea Europeană și din NATO”.
În ciuda escaladării violenței și pierderii de vieți omenești, Simion nu a emis niciun comunicat după atacul din Cernăuți.
Diana Șoșoacă: Ucraina ar distruge identitatea românilor
Senatorul Diana Iovanovici-Șoșoacă, lider al partidului SOS România, a afirmat în Parlament că Ucraina contribuie la erodarea identității românilor care trăiesc în fostele teritorii românești:
„În timp ce toți urlați din toți rărunchii slavă unei țări care ne distruge identitatea națională a românilor ce se încăpățânează cu obstinație să supraviețuiască în teritoriile ocupate în trecut de sovietici și acum de ucraineni [...] românii imploră ajutorul autorităților române și intervenția acestora. Din teritoriile românești deținute abuziv de Ucraina [...] România instituțională îi răspunde cu Slavă Ucraina, adică ‘Muriți, mă, ce ne pasă nouă?!’”.
Nici în urma atacului din Cernăuți, Șoșoacă nu a revenit cu o reacție publică privind victimele, deși incidentul a afectat și etnici români.
Anamaria Gavrilă: „Ne place sau nu, Rusia nu va ceda”
Anamaria Gavrilă, președintele formațiunii POT, a exprimat public o poziție favorabilă ideii de negociere cu Rusia și a susținut că Ucraina ar trebui să accepte „realitatea” pierderii unor teritorii:
„Capătul este până poți susține acest război. Ucraina nu mai poate susține acest război. [...] Rusia a venit la negocieri de pace. Rusia e acolo. Nu ne place asta, dar asta e situația [...] Teritoriile acelea, ne place, nu ne place, Rusia nu va ceda”.
Nici ea nu a emis vreo reacție după atacul de la Cernăuți, în ciuda faptului că victimele erau civili, iar zona afectată este în apropierea graniței cu România.
Atacul asupra orașului Cernăuți: doi morți, 24 de răniți
Potrivit autorităților din regiune, orașul Cernăuți a fost atacat de armata rusă cu patru drone Shahed și o rachetă. În urma deflagrațiilor, două persoane și-au pierdut viața – o tânără de 26 de ani și un bărbat de 43 de ani – iar alte 24 au fost rănite.
Ruslan Zaparaniuk, guvernatorul regiunii Cernăuți, a transmis într-o înregistrare video:
„În zorii zilei de astăzi, rușii au atacat regiunea Cernăuți. Din păcate, două persoane au murit la Cernăuți în urma căderilor de resturi de la țintele inamicului. Sincerele mele condoleanțe familiilor și prietenilor lor”.
Mărturii din Cernăuți: panică și disperare în rândul românilor
Martorii atacului au relatat scene de groază. Angela Bota, o româncă din Cernăuți, a descris experiența pentru G4Media:
„Noaptea aceasta de la 02:00 nu am mai dormit, zbura totul deasupra casei. A căzut nu departe de Depot. Pe fiica mea am rugat-o să stea între doi pereți, în baie. Ai noștri au stat și prin beci. Am văzut pe cer focuri de mitraliere și cum șuierau gloanțele”.
Vitalie Zâgrea, un alt român din oraș, a spus:
„Șuierături de rachetă, împușcături, explozii de s-a zguduit pământul. Și toate au avut loc în mod repetat la un interval de 15-20 de minute! Groaznic!”.
Zi de doliu la Cernăuți
Autoritățile locale au decretat 13 iulie zi de doliu. Toate evenimentele publice au fost suspendate. Serviciile de urgență intervin în continuare pentru evaluarea pagubelor, iar populația este sfătuită să evite zonele afectate de resturile armamentului utilizat.
Este primul atac rusesc cu victime asupra orașului Cernăuți de la începutul invaziei din 2022.
Orașul Cernăuți a fost al României
Cernăuți a fost parte a României în trecut. Orașul are o istorie complexă, legată de schimbările teritoriale din Europa Centrală și de Est.
Înainte de 1775, Cernăuți făcea parte din Principatul Moldovei.
Între 1775–1918, în urma unei înțelegeri între Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, regiunea Bucovinei, inclusiv Cernăuțiul, a fost anexată de Austria. Orașul a devenit parte din Imperiul Habsburgic, iar apoi din Austro-Ungaria.
1918–1940: După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România la 28 noiembrie 1918. Cernăuți a devenit un important centru administrativ și cultural românesc, capitala județului Cernăuți.
1940–1941 și 1944–1991: În urma pactului Ribbentrop-Molotov dintre Germania nazistă și URSS, URSS a ocupat nordul Bucovinei (inclusiv Cernăuțiul) în iunie 1940. Regiunea a fost ocupată temporar de România în 1941 în timpul operațiunilor din cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost recucerită de sovietici în 1944. După război, URSS a păstrat controlul asupra zonei. După 1991, Cernăuți face parte din Ucraina, stat succesor al URSS.
În perioada interbelică, Cernăuți a fost un oraș cosmopolit, cu o populație mixtă: români, evrei, germani, ucraineni și polonezi. Românii erau o parte importantă a elitei culturale și administrative. Chiar și astăzi, există o comunitate românească în oraș, dar în scădere numerică.
