Droguri sub formă de jeleu, distribuite copiilor și elevilor din școli? Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei: „Acestea sunt jeleurile viu colorate cu care ne sunt dr@gați copiii”
Specialistul antidrog Cătălin Țone atrage atenția asupra pericolului jeleurilor cu THC pentru minori, substanțe psihoactive ilegale care circulă liber în România prin magazine online internaționale.
În România, adolescenții pare că au acces facil la jeleuri cu THC, substanță psihoactivă ilegală, vândute online din străinătate și mascate în ambalaje colorate atractive. Autoritățile nu au implementat sisteme clare de protecție pentru minori, iar părinții și cadrele didactice se confruntă cu riscuri majore în școli și acasă.
„Dragi părinți, bunici și cadre didactice, acestea sunt jeleurile cu care ne sunt dr@gați copiii!”, scrie Cătălin Țone pe Facebook. Specialistul atrage atenția că jeleurile colorate și aromate cu fructul pasiunii conțin THC, substanță stupefiantă ilegală în România, și ajung tot mai ușor la copii și adolescenți.
Produsele comestibile cu THC, substanță extrasă din cannabis, sunt tot mai prezente în rucsacurile și serile adolescenților români. Ambalaje viu colorate, aromate cu fructul pasiunii, maschează efectele psihoactive ale acestor jeleuri, făcându-le greu de diferențiat de bomboanele obișnuite.
Autoritățile discută strategii, însă piața ilegală se dezvoltă accelerat, adesea în mod direct prin magazine online din străinătate, care livrează fără niciun filtru în România.
„În timp ce autoritățile bifează strategii pe hârtie, o piață t@xică se dezvoltă sub ochii noștri: jeleuri cu 70 mg TH_C, substanță stupefiantă, ilegală în RO, extrasă din cana_bis, vândute către minori fără niciun filtru, direct de pe internet. 7 €/pungă. Două click-uri. Livrare la ușă. Iar traficul este atât de mare încât magazinele online din Cehia și-au tradus paginile în limba română, ca să optimizeze 'customer journey-ul' către România.”, susține Cătălin Țone.
Potrivit specialistului, ambalajele colorate creează iluzia unor dulciuri obișnuite, dar efectele sunt toxice și periculoase. Elevii le împart între colegi, le vând la colțul școlii sau le aduc la petreceri.
Jeleuri cu THC: o industrie digitală fără bariere în România
Produsele cu THC sunt vândute la prețuri accesibile: aproximativ 7 euro per pungă, cu livrare direct la ușa cumpărătorului. Din Cehia până în România, magazinele online și-au tradus paginile în limba română, pentru a atrage și optimiza experiența clienților minori.
Cătălin Țone avertizează că elevii au început să consume aceste jeleuri în școli și la petreceri, distribuindu-le între colegi sau vânzându-le la colțul străzii. Ambalajele colorate induc impresia că sunt dulciuri obișnuite, dar efectele sunt toxice și periculoase pentru sănătatea lor.
Sistemele de protecție existente pentru minorii din România sunt inexistente, mai susține Cătălin Țone. Nu există verificări de vârstă, blocări de IP sau legislație adaptată comerțului digital cu produse psihoactive. Rezultatul: țara devine piață țintă pentru comercianți internaționali care livrează droguri mascate în forme comestibile.
Cazuri recente. Tragedii care arată dimensiunea problemei
Fenomenul nu este izolat. Exemple recente scot la lumină gravitatea situației:
- Constanța: O fetiță de 3 ani a ajuns în comă după ce a ingerat accidental produse cu THC la o petrecere. Dealerul a fost arestat, iar în urma percheziției s-au descoperit alte droguri.
- Iași: O elevă de 13 ani a fost internată la începutul anului școlar după ce a folosit un vape cu substanțe psihoactive achiziționat din Cehia. Produsul era considerat „legal” în țara de origine, dar complet interzis în România.
Cătălin Țone avertizează asupra lipsei unor sisteme eficiente de protecție. „Generația tânără e atacată prin ambalaje colorate și prin mecanisme de marketing digital care îi seduc rapid. România se află în 2025 cu zero sisteme care să limiteze accesul minorilor la produse psihoactive comercializate online. Fără verificare de vârstă. Fără blocări de IP. Fără legi adaptate. Fără intervenție digitală.”
Fără măsuri concrete la nivel digital și legislativ, protecția copiilor rămâne responsabilitatea părinților și a școlilor. Atenția, verificarea și sesizarea autorităților sunt singurele instrumente reale pentru prevenirea tragediilor cauzate de jeleurile cu THC.
„În fața unei industrii care vinde dr@guri în formă comestibilă, într-o țară fără bariere de acces, copiii devin vulnerabili. Iar părinții, bunicii și profesorii trebuie să fie vigilenți, conectați și implicați. Pentru că un pachet de 7 € poate distruge viața unui minor. Iar lipsa de reacție a autorităților poate distruge o generații întregi.”
Ce a descoperit DIICOT
Există informaţii publice care arată că pe piaţa românească au circulat (şi unele încă circulă) jeleuri ori „dulciuri‑edibles” cu substanţe psihoactive.
O anchetă a DIICOT în 2023 a relevat că un grup infracţional a produs şi comercializat „edibles” (jeleuri, prăjituri, drajeuri etc.) şi dispozitive de tip „vape”, conţinând substanţe psihoactive — printre ele se găseau HHC, HHC‑P, H4CBD, THC‑P, şi, “în unele cazuri, inclusiv THC”.
Potrivit comunicatului DIICOT, în perioada octombrie 2022–septembrie 2023, gruparea ar fi produs zeci de mii de astfel de produse și le vindea pe piață.
Nu există un studiu public recent care să arate clar câte jeleuri cu THC/HHC sunt în circulaţie în România sau ce procent din piaţă reprezintă în raport cu dulciurile normale.
Cine este Cătălin Țone, specialistul Antidrog
Cătălin Țone este fost comisar‑șef și fost șef al Serviciul Antidrog din Poliția Capitalei. După pensionare (cu gradul de comisar‑șef), s‑a angajat la Agenția Națională Anti‑Doping drept consilier superior. Este invitat frecvent la radio și televiziune ca expert în probleme legate de traficul de droguri, consum de substanțe psihoactive, prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor etc. De asemenea, participă la campanii de informare şi promovare a măsurilor antidrog, adresate publicului larg, elevilor, părinților sau autorităților educaţionale.
Cătălin Țone susține că are studii în drept, sociologie și psihologie și un master în științe penale și antidrog. Specialistul are două titluri de doctorat: unul la Academia de Poliție "Al. I. Cuza" — specializarea „Ordine publică și siguranță națională” — și altul la Universitatea Națională de Apărare "Carol I". Tematica ambelor teze vizează traficul și consumul de droguri — domeniu în care Țone a activat ca polițist.
În 2025, o anchetă jurnalistică realizată de publicația PressOne arată că cele două teze de doctorat ale lui Țone — obținute la doar 36 de zile distanță — au conținut identic de peste 40% (autoplagiat) și fiecare este, de asemenea, plagiată cu peste 70% din alte surse.
Ancheta susține că lucrările nu includ un corp de cercetare original, cerință necesară pentru validarea unui doctorat. În urma publicării acestei investigații, instituțiile la care și‑a dat titlurile — Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare — au recunoscut plagiatul, deși reacțiile și sancțiunile aplicate variază.
