Descoperire arheologică în Vrancea. Ritualuri funerare, găsite pe platoul Dumbravă din Bârsești

Cercetările arheologice de pe platoul Dumbravă, din comuna Bârsești (Vrancea), unde se află una dintre cele mai importante necropole funerare din epoca Bronzului și a Fierului din zona subcarpatică a Moldovei, au dezvăluit în această toamnă practici funerare necunoscute până acum în cultura Monteoru. Echipa coordonată de arheologul Emilian Teleagă a identificat alternanța între incinerație și înhumație, depuneri simbolice și ofrande umane, cu elemente arhitecturale rare pentru această cultură.

Platoul Dumbravă a oferit în ultimele decenii o serie de informații esențiale despre comunitățile preistorice din estul Carpaților.

Noile descoperiri, realizate în timpul săpăturilor din această toamnă, extind considerabil înțelegerea culturii Monteoru și aduc în prim-plan un ritual funerar complet diferit de ceea ce era cunoscut până acum.

Arheologii au găsit tumuli cu structuri elaborate, depuneri fără oase, vase de ofrandă, resturi umane depuse ritualic, precum și o combinație de înhumație și incinerație care nu fusese documentată anterior în această zonă.

Primele informații provenite din ultimul tumul investigat la Bârsești arată un tablou funerar mult mai complex decât modelul tradițional atribuit culturii Monteoru.

Potrivit profesorului și arheologului Emilian Teleagă, cercetător științific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, tumulul analizat în această toamnă prezintă „o combinație de ritualuri care nu apare în altă parte în cultura Monteoru”.

„La ultimul tumul, deosebit este faptul că am găsit morminte tumulare care până acum nu erau cunoscute în cultura Monteoru. Avem de-a face aici, în mod surprinzător, cu un ritual care nu mai este întâlnit în altă parte în cultura Monteoru. Cultura Monteoru este caracterizată prin necropole de înhumație, cu număr redus de schelete de incinerație. Aici, pe platoul Dumbravă, s-au găsit în principal incinerație sau depuneri cenotafe, fără oase, depunere simbolică a unor obiecte, ca și cum ar fi un mormânt. Probabil că mortul se ducea în altă parte. Aici, noi am găsit acel grup de patru tumuli pe care l-am săpat în 2016 – 2017, cu morminte de incinerație, și acest ultim tumul unde alternează incinerația și înhumația.”

Arheologii au documentat depuneri complexe: o cistă cu două schelete – unul incinerat la temperatură joasă, altul foarte bine păstrat, două vase de ofrandă și fragmente umane depuse ritualic.

Între acestea se află tibia unui copil de câțiva ani, lungă de 10,5 centimetri, precum și piciorul stâng al unui adult, depus alături de un vas. Victoria științifică adusă de aceste descoperiri constă în modificarea semnificativă a înțelegerii practicilor funerare ale Monteorenilor, cunoscuți anterior doar pentru necropolele plane cu înhumație.

„Tumulul pe care îl săpăm acum se întinde pe o suprafață de circa 15 metri pe axa Vest – Est și circa 10 metri pe Nord – Sud.”, a spus profesorul Teleagă.

În imediata apropiere au fost găsite încă trei morminte de incinerație, care urmează să fie excavate în etapele următoare.

Un alt aspect important al săpăturilor îl reprezintă arhitectura tumulului, care oferă informații rare despre tehnicile constructive ale comunităților din epoca Bronzului. Monumentul funerar este înconjurat de un inel masiv de piatră, acoperit ulterior cu un strat de argilă. Pietrele, așezate ordonat, arată intenția clară de delimitare a mormântului.

În interior, două ciste construite din plăci aduse dintr-o peșteră din apropiere indică existența unor ritualuri complexe. „Ceea ce este important la acest ultim tumul este construcția acestuia. Știm că nu este arhitectură funerară, dar este o construcție funerară, cu un inel de piatră din pietre masive, în jurul căruia s-a depus un strat de argilă. Iar pietrele sunt așezate relativ ordonat.”

Cele două ciste se află într-un arc de bolovani, posibil parte dintr-un cult desfășurat ulterior ridicării tumulului. „Aceste ciste se află într-un arc de cerc de bolovani, care mărginește tumulul propriu-zis, probabil a fost un cult ulterior construcției tumulului.”

Vasele de ofrandă descoperite aparțin fazei târzii a culturii Monteoru, datate între 2000 și 1350 î.Hr. Urmează analize cu carbon 14 care vor confirma intervalul exact.

Zona Bârsești este cunoscută cercetătorilor încă din anii ’50, când Sebastian Morintz a identificat aici o necropolă hallstattiană tumulară. Reluarea cercetărilor în 2014 a adus numeroase noi structuri funerare. Până acum au fost descoperiți nouă tumuli, dintre care patru sunt hallstattieni, iar cinci aparțin culturii Monteoru.

„Noi am reluat cercetările începând cu anul 2014 și am descoperit, în total, nouă tumuli, dintre care patru din epoca hallstattiană târzie. Surpriza a fost identificarea unui grup de patru tumuli din epoca bronzului, aparținând culturii Monteoru, iar acesta, al cincilea, descoperit acum, aparține aceleiași perioade, unei faze târzii.”

Săpăturile au arătat că necropola se întinde pe întregul platou, nu doar în partea estică. Tumuli apar izolat și în partea vestică, acolo unde arheologii au identificat alte două structuri funerare. Unul dintre acestea, aparținând epocii hallstattiene, a fost săpat în 2022.

După finalizarea cercetărilor, toate obiectele vor fi restaurate și vor intra în patrimoniul Muzeului Vrancei.

Platoul Dumbravă, mărginit de ape și înconjurat de sate dispuse circular, ar putea fi fost în preistorie un loc ritualic major, dedicat cultului morților. Zona se întinde pe aproximativ 10–15 kilometri lungime și până la 2 kilometri lățime, între Alghean și Valea Putnei.