Când începe postul Paștelui și de ce este bine să-l ții. De când nu se mai mănâncă, de fapt, carne
În anul 2025, Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 20 aprilie, coincizând cu Paștele Catolic. Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare, începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Acesta este cel mai lung și mai aspru post din calendarul ortodox, având o durată de 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Postul Paștelui semnifică o perioadă dedicată purificării sufletești și rugăciunii, pregătind credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Perioada premergătoare Postului Mare, care semnifică o pregătire spirituală și fizică înainte de începutul efectiv al Postului Paștelui, are rolul de a-i ajuta pe credincioși să intre treptat în disciplina postului, reducând treptat consumul de alimente de origine animală și continuând să se roage.
- Lăsatul secului de carne (23 februarie 2025) – Este ultima zi în care se mai poate consuma carne. După această dată, începe Săptămâna Albă, în care sunt permise lactatele, ouăle și peștele.
- Săptămâna Albă (24 februarie – 2 martie 2025) – În această săptămână, credincioșii renunță la carne, dar mai pot consuma produse lactate, ouă și pește. Este o perioadă de tranziție către postul complet.
- Lăsatul secului de brânză (2 martie 2025) – Este ultima zi în care se pot consuma lactate, ouă și pește. După această dată, începe Postul Mare propriu-zis, care impune abstinență totală de la produsele de origine animală.
În timpul Postului, consumul de carne, lactate și ouă este interzis, însă există două zile cu dezlegare la pește
Buna Vestire: 25 martie
Această sărbătoare comemorează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și are loc întotdeauna pe 25 martie, indiferent de ziua săptămânii.
Buna Vestire simbolizează începutul mântuirii omenirii prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Sărbătoarea marchează o veste de bucurie, motiv pentru care Biserica permite consumul de pește, chiar dacă această zi cade în timpul Postului Mare.
Duminica Floriilor: 13 aprilie
Floriile marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Înviere. Este ultima duminică înainte de Paște și deschide Săptămâna Patimilor, cea mai intensă perioadă de post și rugăciune.
Duminica Floriilor amintește de momentul în care mulțimea l-a întâmpinat pe Hristos cu ramuri de finic, recunoscându-l drept Mesia. Dezlegarea la pește în această zi simbolizează bucuria întâmpinării lui Iisus, chiar și în mijlocul unui post strict.
De ce există dezlegare la pește?
Peștele este considerat un aliment permis în aceste zile pentru că reprezintă un simbol al lui Hristos în tradiția creștină timpurie (în greacă, "ichthys" – pește – este un acronim pentru "Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul"). Consumul de pește oferă o mică alinare în timpul postului sever, păstrând totuși un spirit de cumpătare și smerenie.
Tradiții care se țin în Romania în Postul Paștelui
În România, Postul Paștelui este însoțit de numeroase tradiții și obiceiuri cu caracter religios și popular, menite să pregătească sufletește și trupește credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Aceste tradiții variază în funcție de regiuni, dar multe dintre ele sunt comune pe întreg teritoriul țării.
Postul și rugăciunea
Pe durata celor 40 de zile, plus Săptămâna Patimilor, credincioșii respectă postul Paștelui, renunțând la carne, lactate, ouă și alte produse de origine animală. În unele zone, se ține chiar și post negru (fără mâncare și apă) în zilele de mare însemnătate, cum ar fi Vinerea Mare.
Rugăciunea și participarea la slujbele bisericești sunt esențiale în această perioadă. Credincioșii merg la biserică mai des, în special la Denii – slujbe speciale care au loc în ultima săptămână a postului.
Dezlegările la pește
În timpul Postului Mare, există două zile importante în care se permite consumul de pește:
- Buna Vestire (25 martie)
- Duminica Floriilor (ultima duminică înainte de Paște)
Curățenia de primăvară
În multe gospodării, curățenia generală este o tradiție asociată cu Postul Paștelui. Fiecare casă începe curățenia generală pentru ca Paștele să vină într-o casă curată.
Spovedania și împărtășania
Pentru credincioșii ortodocși, Postul Paștelui este un timp potrivit pentru spovedanie (mărturisirea păcatelor) și împărtășanie (primirea Sfintelor Taine).
Obiceiuri din Săptămâna Patimilor de Paște
Ultima săptămână a postului, cunoscută ca Săptămâna Mare, este cea mai intensă din punct de vedere spiritual. În această perioadă se respectă tradiții specifice:
- Se vopsesc ouăle roșii în Joia Mare, roșul fiind simbol al sângelui lui Hristos. În unele zone, femeile aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți.
- În Vinerea Mare este zi de post aspru; nu se lucrează în gospodărie și se merge la Prohodul Domnului, slujba care amintește de îngroparea lui Iisus.
- În Sâmbăta Mare se pregătește coșul cu bucate (pască, cozonac, ouă roșii) care va fi dus la biserică pentru a fi sfințit în noaptea de Înviere.
Superstiții și obiceiuri populare de Paște
În unele regiuni din România, există credința că dacă ții postul cu strictețe îți merge bine tot anul, nu este bine să te cerți în post, pentru că aduci ghinion asupra casei tale. În Joia Mare, se crede că sufletele morților vin acasă, iar oamenii aprind focuri ritualice pentru a le călăuzi drumul.
