Alarmă în NATO pentru statele membre. Apărarea aeriană trebuie extinsă de cinci ori: „Nu suntem în război, dar nici în pace”

În fața unei amenințări ruse tot mai accentuate și a vulnerabilităților constatate în sistemele de apărare ale continentului, NATO pune presiune pe statele europene membre pentru a-și multiplica semnificativ capacitatea de apărare aeriană terestră. Discuțiile se intensifică în pregătirea summitului NATO de la Haga.

Surse diplomatice consultate de Bloomberg au confirmat că Alianța Nord-Atlantică le solicită statelor europene membre să își mărească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Este vorba despre un obiectiv colectiv, ce reflectă necesitatea de a compensa o lacună serioasă în arhitectura defensivă europeană, în special în contextul unui potențial conflict convențional la scară largă cu Federația Rusă.

Această solicitare a fost discutată în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din statele NATO, care a avut loc joi la Bruxelles. Deși întâlnirea s-a desfășurat cu ușile închise, mai multe surse familiare cu negocierile au transmis că planul nu vizează o alocare egală între state, ci stabilirea unui cadru comun de contribuții în funcție de capacitățile fiecărei țări.

Până în acest moment nu există un calendar precis pentru atingerea acestor obiective. Totuși, inițiativa este integrată într-un pachet mai larg de creștere a capacităților militare europene, inclusiv reconstituirea stocurilor de armament la niveluri nemaivăzute de la sfârșitul Războiului Rece.

Potrivit unui oficial militar european de rang înalt, sistemele de apărare aeriană ale țărilor NATO au fost reduse progresiv în ultimele trei decenii, întrucât prioritățile strategice ale alianței s-au mutat spre Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Această orientare s-a schimbat brusc începând cu 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, moment care a generat temeri serioase mai ales în rândul statelor de pe flancul estic al NATO.

„Nu suntem în război, dar nici în pace”, a declarat luni, la Vilnius, secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Trebuie să continuăm să ne consolidăm capacitatea de descurajare și apărare, ceea ce înseamnă să ne orientăm către o pregătire deplină pentru război.” Declarația lui Rutte reflectă o schimbare de paradigmă: NATO nu se mai bazează exclusiv pe descurajare simbolică, ci vrea o capacitate efectivă de respingere a unui atac convențional.

În centrul acestor preocupări se află protecția împotriva amenințărilor complexe și în continuă evoluție, inclusiv drone, rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, dar și avioane de luptă moderne. Refacerea acestor capabilități este costisitoare, iar sistemele antiaeriene se numără printre cele mai scumpe echipamente din portofoliul alianței.

Berlinul s-a oferit să coordoneze eforturile comune europene în domeniul apărării aeriene. Cancelarul Friedrich Merz este decis să accelereze alocările bugetare pentru apărare, iar o parte semnificativă a acestor fonduri va merge către extinderea inițiativei European Sky Shield, lansată de Olaf Scholz. Proiectul are drept obiectiv dezvoltarea unui sistem comun european de apărare antirachetă, capabil să intercepteze inclusiv rachete balistice.

Această inițiativă este susținută de NATO și reprezintă un pas semnificativ spre o autonomie defensivă sporită a Europei, în condițiile în care dependența de Statele Unite este tot mai criticată, inclusiv din interiorul alianței.

Reuniunea de la Bruxelles anticipează unele dintre cele mai ambițioase decizii în materie de reînarmare, cu scopul de a crește stocurile de armament și de a încuraja statele europene și Canada să investească mai mult în propriile capacități defensive.

Sub presiunea administrației Trump, NATO se apropie de stabilirea unui obiectiv nou: 5% din PIB-ul fiecărei țări membre să fie alocat pentru apărare – dintre care 3,5% să meargă spre capabilități de bază, iar restul de 1,5% să acopere domenii precum infrastructura militară, apărarea cibernetică și pregătirea civilă.

Un oficial NATO a confirmat, la solicitarea Bloomberg, că „apărarea aeriană și antirachetă, armamentul cu rază lungă de acțiune, logistica și forțele terestre se numără printre prioritățile principale ale alianței”. De asemenea, a adăugat că NATO își reevaluează constant postura militară, modernizează structura de comandă și investește în apărarea aeriană integrată.