Sens giratoriu de 1,5 milioane de dolari, pierdut într-un câmp. Cum arată în practică modelul economic construit de Viktor Orbán

În vestul Ungariei, un sens giratoriu finanțat din fonduri europene stă nefolosit de ani buni, fără drumuri importante care să-l lege de vreo infrastructură reală. Povestea lui a devenit un exemplu al modului în care sunt cheltuiți banii europeni și al tensiunilor dintre Budapesta și Bruxelles, scrie CNN. S-a întâmplat în timpul lui Viktor Orban.

Pe marginea unui drum liniștit din apropierea orașului Zalaegerszeg, în vestul Ungariei, un panou anunță cu mândrie investiția: 500 de milioane de forinți, echivalentul a aproximativ 1,5 milioane de dolari, proveniți din fonduri ale Uniunii Europene. În centrul peisajului, un sens giratoriu modern, bine asfaltat, complet funcțional din punct de vedere tehnic. Doar că nu duce nicăieri.

Construit cu scopul de a deservi un viitor terminal de containere și o linie feroviară strategică, proiectul trebuia să transforme zona într-un nod logistic important pentru transportul de mărfuri dinspre Marea Adriatică către Europa Centrală. În teorie, trenurile ar fi urmat să evite Budapesta și să circule rapid spre Slovacia, Cehia sau Polonia.

În realitate, ani mai târziu, infrastructura promisă lipsește. Sensul giratoriu rămâne izolat, înconjurat de terenuri goale, în așteptarea unei căi ferate care nu a început încă să fie construită.

Cazul de la Zalaegerszeg nu este singular, spun criticii guvernului condus de Viktor Orbán. Din contră, este văzut ca un exemplu sugestiv pentru un tip de dezvoltare economică bazată pe absorbția masivă de fonduri europene, dar cu rezultate discutabile în teren.

De-a lungul ultimilor 16 ani, Ungaria a beneficiat de sume considerabile din bugetul Uniunii Europene, destinate reducerii decalajelor față de statele mai dezvoltate. Oficialii de la Budapesta au reușit, de altfel, să atragă o parte semnificativă din fondurile disponibile, depășind în unele cazuri ritmul altor state din regiune.

Economistul Krisztián Orbán, fondatorul unei firme de investiții din Europa Centrală, susține că această strategie a fost una deliberată. Potrivit lui, autoritățile au urmărit să maximizeze intrările de capital european, în paralel cu un discurs politic critic la adresa Bruxelles-ului.

Pe de o parte, liderii de la Budapesta au prezentat frecvent Uniunea Europeană drept o entitate dominată de valori liberale considerate incompatibile cu direcția politică internă. Pe de altă parte, finanțarea europeană a continuat să susțină mii de proiecte în întreaga țară.

Datele oficiale indică faptul că, doar în perioada bugetară 2014–2020, peste 52.000 de proiecte din Ungaria au fost finanțate cu bani europeni. Printre ele se regăsesc investiții în infrastructură, dezvoltare regională sau turism.

Totuși, nu toate au produs rezultatele așteptate. Directorul Centrului pentru Cercetarea Corupției din Budapesta, István János Tóth, originar chiar din Zalaegerszeg, descrie sensul giratoriu drept un exemplu clasic de „elefant alb” – un proiect costisitor, cu utilitate redusă.

El consideră că fără finanțarea europeană, modelul economic actual ar fi fost dificil de susținut. Criticii susțin că astfel de investiții, fără o integrare reală într-o strategie coerentă, indică probleme sistemice.

În același timp, organizația Transparency International plasează Ungaria pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește percepția corupției. Guvernul respinge aceste evaluări și acuză adesea adversarii politici de campanii motivate politic.

Planul inițial pentru zona Zalaegerszeg includea dezvoltarea unui terminal de containere operat de compania Metrans, conectat la o linie feroviară nouă. În 2021, oficiali de rang înalt au participat la ceremonia de lansare a investiției, prezentată ca un pas important pentru dezvoltarea regiunii.

Până la finalul anului 2023, autoritățile locale au finalizat sensul giratoriu, folosind fonduri europene. Era o piesă dintr-un puzzle mai mare, menit să susțină viitorul hub logistic.

Cu toate acestea, la începutul anului 2026, lucrările la calea ferată nu au început. Proiectul se află încă în faza de achiziții publice, iar termenul estimat pentru finalizare, în cazul în care construcția va demara în curând, ar putea depăși anul 2029.

Primarul orașului Zalaegerszeg, Zoltán Balaicz, susține că întârzierea ține de procedurile administrative și de selecția contractorului. Între timp, infrastructura deja construită rămâne neutilizată.

Situații similare au fost semnalate și în alte zone ale țării. Un exemplu devenit viral a fost cel al unei pasarele turistice finanțate din fonduri europene, destinată admirării unei păduri care nu mai există în zonă. Fotografii publicate de fostul ambasador al SUA în Ungaria arătau structura ridicată într-un peisaj lipsit de vegetație.

Un alt caz relatat de presa locală a vizat un turn de observație construit pentru turiști, dar care are o înălțime mai mică de un metru, oferind o „panoramă” aproape inexistentă.

Astfel de investiții au alimentat dezbaterea publică privind eficiența utilizării fondurilor europene și modul în care sunt selectate proiectele.

Tema finanțărilor europene a devenit centrală în campania electorală din Ungaria. Relația dintre Budapesta și Bruxelles s-a tensionat în ultimii ani, iar o parte semnificativă din fondurile alocate țării a fost blocată.

Comisia Europeană a suspendat plăți importante din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept, independența justiției și transparența în cheltuirea banilor publici. Aproximativ 18 miliarde de euro, echivalentul a circa 10% din PIB-ul Ungariei, rămân în prezent indisponibile.

Reprezentanții instituțiilor europene au subliniat în repetate rânduri că accesul la fonduri este condiționat de respectarea normelor democratice și a principiilor statului de drept.

De partea cealaltă, liderii de la Budapesta acuză ingerințe politice și susțin că blocarea banilor influențează procesul electoral. Vizite recente ale unor oficiali internaționali, inclusiv din Statele Unite, au adus și mai multă vizibilitate disputei.

Economiștii avertizează că modelul bazat pe influxul constant de fonduri europene începe să se fragilizeze. În trecut, creșterea nivelului de trai a fost susținută inclusiv de aceste resurse, ceea ce a permis autorităților să evite reforme structurale mai dificile.

Pe scena politică internă, opoziția încearcă să capitalizeze nemulțumirile legate de corupție și investiții ineficiente. Liderul partidului Tisza, Péter Magyar, promite deblocarea fondurilor prin reforme care să răspundă cerințelor Bruxelles-ului.

Sondajele indică o competiție strânsă, cu opoziția menținând un avantaj în unele perioade. Chiar și în cazul unei schimbări de guvern, provocările rămân semnificative, iar dependența de finanțarea europeană nu poate fi eliminată rapid.

În Zalaegerszeg, planurile de dezvoltare continuă pe hârtie. Autoritățile locale iau în calcul construirea unui al doilea sens giratoriu, necesar pentru viitorul terminal de containere. Costul estimat depășește 950 de milioane de forinți, iar finanțarea ar urma să provină tot din fonduri europene.

Până atunci, primul sens giratoriu rămâne un punct fix într-un peisaj gol, o investiție terminată fără infrastructura care să-i dea sens.