Cine este Viktor Orbán, premierul Ungariei care luptă să rămână la putere după 16 ani?

Niciun lider aflat în funcție din Uniunea Europeană nu și-a condus țara atât de mult timp precum Viktor Orbán. Însă, după 16 ani, el se confruntă cu cea mai puternică provocare de până acum la alegerile din 12 aprilie, unde majoritatea sondajelor de opinie sugerează că se îndreaptă spre o înfrângere în fața fostului insider de partid, Péter Magyar.

Din 2010, Orbán a transformat Ungaria în ceea ce Parlamentul European a denunțat drept un „regim hibrid de autocrație electorală”. El pare nesigur cum să-și descrie propria creație. A încercat atât „democrație iliberală”, cât și „libertate creștină”. Aliații săi din mișcarea Maga din SUA o numesc „conservatorism național”.

Orbán s-a confruntat în mod repetat cu colegii din Uniunea Europeană pe tema războiului din Ucraina, blocând finanțări vitale pentru Kiev, pe care îl acuză că încearcă să forțeze Ungaria să intre în război cu Rusia.

Este considerat cel mai puternic partener al lui Vladimir Putin în UE și a fost susținut de președintele american Donald Trump în tentativa sa de a obține un al cincilea mandat consecutiv. Cei mai apropiați aliați ai săi din UE provin din zona radicală și de extremă dreapta.

Antagonismul său față de Bruxelles continuă să dea rezultate în rândul multor maghiari, dar Orbán a devenit o figură tot mai izolată printre liderii UE care caută unitate europeană ca răspuns la războiul din Ucraina.

Ministrul său de externe, Péter Szijjártó, a recunoscut recent că a împărtășit personal detalii ale reuniunilor UE cu omologul său rus Serghei Lavrov, dar a numit aceste conversații „diplomație de zi cu zi”.

„Orbán și ministrul său de externe au părăsit Europa cu mult timp în urmă”, a observat premierul Poloniei, Donald Tusk.

Carisma sa personală a fost un ingredient incontestabil al succesului său, însă sondajele sugerează că mulți dintre susținătorii săi s-au săturat de el și de acuzațiile de corupție care au planat asupra partidului său.

Viktor Orbán a părut tulburat atunci când a fost huiduit în timpul unui discurs de campanie din martie, în orașul Győr din nord-vest.

Acesta era un Orbán foarte diferit de omul al cărui fost antrenor de fotbal îi evidențiase cândva abilitatea de a „gândi din mers”.

Acesta era un lider care își sufleca mânecile și umplea saci de nisip alături de pompieri și voluntari, când nămolul roșu toxic provenit dintr-o mină de bauxită a inundat o vale din Ungaria și a amenințat malul Dunării în 2010.

Acum în vârstă de 62 de ani, Viktor Orbán s-a remarcat pentru prima dată pe când era încă student la drept în Budapesta, la sfârșitul anilor 1980, când Uniunea Sovietică începea să se destrame, înființând o mișcare politică numită Fidesz, sau Alianța Tinerilor Democrați.

„Dacă credem în propria noastră putere, suntem capabili să punem capăt dictaturii comuniste”, le-a spus el unui număr estimat la un sfert de milion de maghiari, în timpul unui discurs îndrăzneț de șapte minute. Ei se adunaseră în Piața Eroilor din oraș pentru reînhumarea celui care a condus revolta eșuată din 1956 din Ungaria, Imre Nagy.

Reflectând asupra cuvintelor sale 10 ani mai târziu, el a spus că a „dat glas dorinței tăcute a tuturor pentru alegeri libere și o Ungarie independentă și democratică”.

Democrația care a înlocuit regimul autoritar sovietic s-a schimbat dramatic sub Orbán, care, potrivit jurnalistului de origine maghiară Paul Lendvai, a trecut „de la unul dintre cei mai promițători apărători ai democrației maghiare la principalul autor al destrămării acesteia”.

Profesorul András Bozóki, fost ministru al culturii, descrie Ungaria de după 2010 drept „singura fostă democrație liberală consolidată din UE care a ajuns la nivelul unui sistem nedemocratic, ca regim hibrid”.

Viktor Orbán s-a născut în 1963, la o oră vest de Budapesta, fiind cel mai mare dintre trei fii, al căror tată era inginer agricol și membru al Partidului Comunist, iar mama profesoară pentru copii cu nevoi speciale.

Nu aveau apă curentă în casa familiei din Felcsút, un sat de aproximativ 2.000 de locuitori unde el deține încă o casă.

Într-un interviu din 1989, el a povestit că era bătut de două ori pe an de tatăl său, Győző, pe care l-a descris drept un om violent: „Când mă bătea, și striga. Îmi amintesc toate acestea ca pe o experiență neplăcută.”

Nimic din copilăria sa nu sugera că va ajunge să conteste regimul comunist. A urmat un liceu și a fost implicat în Uniunea Tineretului Comunist.

Principalul său interes era fotbalul, jucând pentru clubul local FC Felcsút, și a rămas foarte pasionat de acest sport din copilărie. În 2014 a inaugurat acolo un stadion nou controversat, numit Pancho Arena, unde echipa de primă ligă Puskás Akadémia joacă în fața unor publicuri reduse.

În lunile de dinaintea intrării la universitate, și-a efectuat serviciul militar, unde spune că a refuzat o propunere din partea serviciilor secrete comuniste de a deveni informator.

Avea 23 de ani când s-a căsătorit cu colega de studii Anikó Lévai, pe care a cunoscut-o la universitate. Au cinci copii, patru fiice și un fiu, Gáspár, care a fost instruit de armata britanică la Sandhurst și a servit ca ofițer în armata maghiară în Ciad.

În câteva luni și-a abandonat studiile pentru a face campanie în alegerile din 1990, când Fidesz a câștigat 22 de locuri, cu Viktor Orbán în fruntea listei partidului.

Prietenii din anii de studenție au devenit membri-cheie ai Fidesz, iar directorul său de colegiu, István Stumpf, a ajuns să ocupe funcția de șef al cancelariei sale în timpul primului mandat de premier al lui Orbán, între 1998 și 2002.

Ca tânăr deputat, Viktor Orbán și partidul său s-au alăturat mișcării globale Liberal International în 1992.

Politologul Zoltán Lakner consideră că și-a schimbat ideologia în a doua jumătate a anilor 1990. În timp ce Ungaria era guvernată de o coaliție liberal-socialistă, el și-a dat seama că „pentru a obține succes politic trebuia să întoarcă spatele liberalismului și să-și transforme partidul într-o forță politică naționalistă, anti-liberală”.

Poate că semințele acestei schimbări au fost deja semănate la Oxford. În puținele luni petrecute la Pembroke College, s-a împrietenit cu filosoful conservator Roger Scruton.

Orbán a devenit liderul Fidesz în 1993 și deja îl împingea spre centrul-dreapta în momentul în care conservatorii MDF au pierdut puterea în 1994. Fidesz a ocupat golul lăsat de conservatorii slăbiți.

Peter Róna, economist stabilit la Oxford și fost candidat la președinția Ungariei, descrie o întâlnire de la începutul anilor 1990, în care Orbán a spus că dorește să creeze un „partid conservator modern”.

Când Peter Róna l-a avertizat că politicienii anteriori care au încercat același lucru au renunțat rapid la „modern” atunci când circumstanțele au cerut-o, Orbán a răspuns: „Atunci așa să fie.”

În 1998, Orbán a condus Fidesz spre victoria electorală și, la 35 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru al Europei, ducând Ungaria în NATO în 1999.

A suferit apoi două înfrângeri electorale, în 2002 și 2006, iar de fiecare dată liderul Fidesz a tras învățăminte.

Înfrângerea din 2002 l-a schimbat. „Națiunea nu poate fi învinsă”, le-a spus susținătorilor săi, în timp ce încerca să înțeleagă ce se întâmplase.

După 2002, Orbán s-a împrietenit cu Árpád Habony, instructor de arte marțiale și om de afaceri, care a devenit mentorul său personal. Habony a devenit un aliat de încredere și o componentă a imperiului de afaceri care a stat la baza Fidesz.

Orbán a revenit la putere în contextul turbulențelor crizei economice globale din 2010 și nu a mai pierdut de atunci.

De atunci, a transformat Ungaria printr-o serie de modificări ale legilor și constituției, câștigând patru alegeri consecutive cu „super-majorități”, controlând două treimi din parlament.

În încercarea de a-și asigura moștenirea, au fost adoptate peste 40 de „legi cardinale”, remodelând instituțiile statului, economia, legile electorale și mass-media.

Economia a fost stabilizată, finanțele publice au fost consolidate, iar fondurile UE au fost atrase.

Fidesz și susținătorii săi au preluat treptat controlul asupra peisajului media din Ungaria, înlocuind investitorii străini, potrivit monitorului media maghiar Mertek.

În 2018, aproape toate „instituțiile media prietenoase lui Orbán” au transferat drepturile de proprietate către o fundație numită Kesma, al cărei consiliu era format din deputați Fidesz și conducătorul unui think tank apropiat partidului, potrivit Mertek. (n.red. think tank - o organizație (de obicei independentă) care face cercetare și analize pe teme precum politică, economie, securitate etc., și oferă idei sau recomandări pentru decidenți).

Parlamentul European, atât în 2018, cât și în 2025, a avertizat asupra amenințărilor persistente la adresa statului de drept. Miliarde de euro din fonduri UE pentru Ungaria au fost ulterior înghețate.

UE este una dintre mai multe ținte asupra cărora Orbán și-a concentrat atenția în ultimii ani.

Cel mai recent blocaj cu liderii UE înseamnă că 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei au fost puse în așteptare din cauza veto-ului Ungariei.

Sándor Csintalan, fost aliat și critic al lui Orbán, a vorbit despre „o nevoie constantă de a se radicaliza”, ceea ce îl diferențiază de alți conservatori europeni.

Ucraina a devenit o altă temă centrală pentru liderul maghiar de lungă durată, în timp ce ani la rând s-a concentrat pe George Soros și pe migranți.

În 2013, consultanții politici George Birnbaum și Arthur Finkelstein i-au sugerat ideea de a-l transforma pe Soros într-un inamic.

„Soros a fost o țintă bună”, a explicat Birnbaum, „pentru că destui oameni din Ungaria nu agreau ideea acestui miliardar… ca Vrăjitorul din Oz, controlând politica și deciziile din spatele cortinei”.

Orbán a acuzat grupurile societății civile finanțate de George Soros că „încearcă în secret și cu bani străini să influențeze politica maghiară”. O campanie de afișe, condamnată de critici ca antisemită, l-a vizat pe filantrop, deși Orbán a putut invoca sprijinul său pentru Israel și pentru premierul Benjamin Netanyahu pentru a respinge acuzațiile.

Universitatea Central Europeană, fondată de Soros în 1991, pe măsură ce Ungaria îmbrățișa democrația, a fost forțată să-și mute majoritatea activităților la Viena în 2019.

În iulie 2015, pe măsură ce refugiați și migranți ilegali intrau în UE în număr tot mai mare prin granițele Ungariei, Orbán a tras „o legătură clară între imigranții ilegali care vin în Europa și răspândirea terorismului”.

Soluția era clară, a spus el: „Am dori să păstrăm Europa pentru europeni... de asemenea vrem... să păstrăm Ungaria pentru unguri.”

A fost construit un gard la granița cu Serbia și au fost introduse noi legi care incriminau migranții. O lege „Stop Soros” din 2018 a incriminat pe cei care ajutau migranții ilegali, iar cea mai înaltă instanță a UE a decis că Budapesta nu și-a îndeplinit obligațiile conform legislației europene.

Înaintea votului din 12 aprilie, Ucraina a devenit principalul subiect al campaniei lui Orbán, acesta acuzându-l pe Volodimir Zelenski că blochează aprovizionarea Ungariei cu petrol și pe adversarii săi că vor să dea banii Ungariei către Kiev.

Deși s-a putut baza pe Trump și Putin pentru sprijin politic, pretenția sa că protejează Ungaria de liderii care duc războaie a devenit tot mai fragilă.

Nu a mai pierdut alegeri din 2006. În ciuda sprijinului atât al lui Vladimir Putin, cât și al lui Donald Trump, el se confruntă acum cu cel mai mare test al carierei sale politice, scrie BBC.