Viktor Orbán, înlăturat de la putere după 16 ani în care a condus în Ungaria? Se află în cel mai dificil moment politic

După mai bine de un deceniu și jumătate la conducerea Ungariei, Viktor Orban (62 de ani) se confruntă cu cea mai serioasă amenințare la adresa puterii sale. Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, sondajele indică un avans clar pentru opoziție, iar campania electorală a devenit mai tensionată ca niciodată. Miza depășește granițele Ungariei și ar putea influența direcția politică a întregii Europe.

Într-un miting recent organizat la Győr, în vestul Ungariei, Viktor Orban a arătat o față rar văzută de public. Vizibil iritat de protestatarii care îl huiduiau, premierul a reacționat dur, într-un contrast evident cu stilul său obișnuit, calculat și ironic.

Momentul a fost interpretat de mulți analiști ca un semn al presiunii uriașe care apasă asupra liderului aflat la putere din 2010.

Situația politică s-a schimbat semnificativ în ultimele luni. Dacă la începutul anului partidul său, Fidesz, era considerat favorit, în prezent majoritatea sondajelor arată o inversare clară de tendință. Formațiunea Tisza, condusă de Peter Magyar, ar avea un avantaj consistent, unele estimări indicând chiar o diferență de peste 20 de procente.

Schimbarea de paradigmă arată o modificare profundă a percepției publice. Tot mai mulți alegători cred că alternanța la putere este posibilă, ceea ce, până de curând, părea greu de imaginat într-un sistem dominat de Orban timp de patru mandate consecutive.

Premierul a fost nevoit să își intensifice prezența în teritoriu, lucru neobișnuit pentru ultimele campanii, când aparițiile publice erau limitate. De această dată, el încearcă să mobilizeze susținătorii tradiționali și să recupereze voturi în rândul indecișilor, într-o cursă contra cronometru.

Aflat la putere din 2010, Orban a beneficiat de sprijinul atât al președintelui american Donald Trump, cât și al președintelui rus Vladimir Putin. El a fost mult timp o piatră de încercare pentru UE – și unul dintre puținii lideri europeni care nu au susținut Ucraina. Pentru grupul tot mai numeros de partide naționaliste din Europa, aflate la putere sau pe punctul de a ajunge acolo, el este un model. Alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie sunt urmărite cu atenție în întreaga lume.

„Observăm o schimbare majoră în percepția publică”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, o firmă de cercetare a opiniei publice.

În ianuarie, 44% dintre cei chestionați au spus că cred că Fidesz va câștiga, comparativ cu 37% pentru Tisza.

În martie, 47% credeau că Tisza va câștiga, în timp ce 35% credeau că Fidesz va câștiga. „Acest lucru arată o schimbare uriașă a încrederii. Oamenii cred că se poate schimba ceva”, a mai spus Endre Hann.

Una dintre schimbările majore ale actualei campanii este direcția nemulțumirii publice. Dacă în trecut Orban și-a construit popularitatea pe critica elitelor și a influențelor externe, acum chiar guvernarea sa este ținta acuzațiilor.

O parte importantă a electoratului, în special tinerii, consideră că actuala conducere a devenit o structură închisă, în care resursele statului ajung la un cerc restrâns de apropiați. De-a lungul anilor, presa și organizațiile independente au relatat despre contracte publice atribuite unor persoane din anturajul premierului.

Printre exemplele frecvent invocate se numără dezvoltarea infrastructurii, proiecte imobiliare sau investiții în turism, în care au fost implicate companii asociate cu membri ai familiei sau prieteni apropiați. Autoritățile resping constant acuzațiile și susțin că aceste politici urmăresc consolidarea capitalului autohton.

În paralel, în campania actuală au apărut și controverse legate de modul în care se desfășoară procesul electoral. Un documentar recent a adus în atenție presupuse practici de influențare a votului în zonele rurale, unde partidul de guvernământ are cea mai solidă bază de susținere.

Potrivit acestor relatări, ar exista presiuni asupra alegătorilor, dar și stimulente materiale pentru a vota într-un anumit fel. Oficialii guvernamentali nu au comentat direct aceste acuzații, însă au transmis că eventualele nereguli trebuie investigate de instituțiile competente.

De cealaltă parte, susținătorii Fidesz resping ideea că partidul ar fi în dificultate și susțin că percepția creată în jurul acestor scandaluri este exagerată și construită politic.

Scrutinul din 12 aprilie nu este urmărit doar la nivel național. Rezultatul ar putea influența întregul curent politic naționalist din Europa. Viktor Orban a devenit, în ultimii ani, o figură emblematică pentru acest tip de guvernare, iar modelul său este analizat și, în unele cazuri, imitat în mai multe state.

O eventuală victorie a Fidesz ar putea consolida poziția partidelor similare din Franța, Germania, Polonia sau Spania. În schimb, o înfrângere ar transmite un semnal că acest tip de leadership poate fi contestat și chiar învins prin vot.

Ungaria a fost, în ultimii ani, un punct de referință pentru ceea ce mulți numesc „democrație iliberală”. Rețeaua de influență construită în jurul acestei idei include think tank-uri, conferințe internaționale și colaborări politice peste Atlantic.

Interesul extern este evident. Lideri politici din Statele Unite și Europa au urmărit atent evoluțiile de la Budapesta, iar vizitele oficiale recente confirmă importanța momentului.

Peter Magyar, liderul partidului Tisza, este figura centrală a acestei provocări politice. Fost apropiat al sistemului, el a părăsit structurile de putere și a devenit, într-un timp scurt, principalul rival al lui Orban.

Cu un stil diferit, mai direct și orientat spre probleme concrete, Magyar a reușit să atragă atenția unui electorat dezamăgit. Discursurile sale pun accent pe teme interne precum sănătatea, educația sau infrastructura, evitând retorica geopolitică intensă folosită de premier.

Inițial perceput ca un outsider fără șanse reale, el a câștigat teren printr-o campanie intensă în teritoriu. Spre deosebire de liderul Fidesz, care preferă evenimentele mari și controlate, Magyar a ales întâlnirile directe cu oamenii, inclusiv în zonele tradițional favorabile guvernului.

Prezența sa constantă în mediul online, în special pe rețelele sociale, i-a permis să compenseze lipsa accesului la mass-media tradițională, dominată de Fidesz.

Totuși, parcursul său nu este lipsit de controverse. Atacurile din partea adversarilor au inclus acuzații personale și încercări de discreditare. El a respins aceste acuzații și a încercat să își mențină mesajul centrat pe schimbare și reformă.

Una dintre temele dominante ale campaniei este relația cu războiul din Ucraina. Viktor Orban a prezentat alegerile ca pe o alegere între pace și conflict, sugerând că doar actuala conducere poate menține Ungaria departe de implicarea militară.

Mesajul este construit pentru a avea impact într-o societate marcată de experiențele istorice ale conflictelor majore. În același timp, opoziția este prezentată ca fiind prea apropiată de Bruxelles și, implicit, de o posibilă escaladare a implicării în război.

Cu toate acestea, datele recente indică o schimbare de percepție. Tot mai mulți cetățeni consideră că Rusia a inițiat agresiunea împotriva Ucrainei, ceea ce reduce eficiența discursului guvernamental pe această temă.

De cealaltă parte, Peter Magyar promite o reorientare a politicii externe și o relație mai echilibrată cu Uniunea Europeană și NATO, dar fără a ignora interesele naționale, scrie BBC.