Diaconescu spune că Putin ar fi cerut retragerea trupelor americane din estul Europei și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei: „E un moment dramatic. Nu avem garanții” VIDEO
Șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a oferit o serie de declarații referitoare la o posibilă implicare a României în disputele dintre Statele Unite și Rusia.
Vladimir Putin vrea să preia controlul Europei de est?
Într-o intervenție din emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN, Cristian Diaconescu a dezvăluit că, în cadrul negocierilor recente dintre SUA și Rusia de la Riad, delegația rusă ar fi solicitat o nouă împărțire a sferei de influență, incluzând retragerea SUA din Europa de Est, chiar și din România. Totuși, acesta ar fi subliniat că Statele Unite au refuzat, cel puțin deocamdată, să accepte o astfel de cerere.
În acest context, Cristian Diaconescu a fost întrebat dacă România beneficiază de garanții de securitate. Răspunsul fostului ministru de externe a fost clar: „Nu avem garanții”. Aceasta este o situație alarmantă, având în vedere rolul strategic al României în regiune și importanța sa în cadrul NATO.
Discuțiile între reprezentanții SUA și Rusia la Riad au fost descrise de Diaconescu drept un moment extrem de complicat, cu implicații majore atât pentru Europa, cât și pentru stabilitatea internațională. Rusia și-ar fi exprimat dorința de a obține un ascendent asupra SUA pentru a negocia un acord similar celui de la Yalta, din 1945, în care s-au stabilit influențele în Europa postbelică.
De asemenea, oficialii de la Moscova ar fi încercat să convingă partea americană să divizeze relația transatlantică și să reducă influența SUA în regiunea est-europeană, ceea ce ar implica o diminuare a securității pentru statele membre NATO din această zonă.
Cristian Diaconescu a explicat că, deocamdată, Statele Unite nu au cedat la aceste presiuni și nu au ridicat regimul de sancțiuni impus Rusiei.
Un alt subiect discutat de șeful Cancelariei Prezidențiale a fost reprezentat de implicațiile politice pentru România și Uniunea Europeană. Diaconescu a menționat că ar exista temeri legate de o posibilă presiune asupra partenerilor europeni ai SUA de a abandona garanțiile de securitate ale NATO pentru statele care au aderat după 1997.
Acesta a mai spus că, în cazul unui astfel de scenariu, România ar putea rămâne fără sprijin militar din partea Alianței, iar Rusia ar putea beneficia de o recunoaștere de facto a unei zone de influență extinse în Europa de Est.
Diaconescu a precizat și că această abordare nu reprezintă opinia sa personală, ci se bazează pe declarațiile oficiale ale delegației ruse. În continuare, el a menționat că, din perspectiva Moscovei, apropierea NATO de granițele sale reprezintă o amenințare strategică și că Rusia va continua să caute modalități de a limita această expansiune.
Un alt subiect important pe care Diaconescu l-a abordat a fost legat de poziția României în raport cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest context, șeful Cancelariei Prezidențiale a reafirmat că România nu va trebui să facă o alegere între cele două mari entități.
Diaconescu a vorbit și despre faptul că, deși nu există o soluție rapidă pentru criza din Ucraina, România va trebui să rămână fermă în susținerea unei soluții diplomatice, care să protejeze securitatea și stabilitatea regiunii. De asemenea, acesta a subliniat că, în cazul în care Rusia va continua să escaladeze conflictul, SUA va schimba rapid atitudinea față de Moscova, așa cum a făcut-o și în trecut.
Declarația integrală a lui Cristian Diaconescu la Antena 3 despre Putin și discuția cu Statele Unite
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta.
Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană.
Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua.
Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întrevedere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă.
Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.
În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică.
Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment.
Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. Garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina.
2. O poziționare a armatei europene, Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment. Tema va fi discutată în interiorul european.
Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată ci o problemă de blocaj. Vom încerca, iar Rusia va vedea acest lucru ca înăuntrul european dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate.
Deschiderea privind Moscova e doar temporară cum spun americanii să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit. Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluție pe care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate, sunt multe cifre din acest punct de vedere în favoarea dezideratelor Rusiei, exclus. Să fim atenți la nuanțe.
România ar trebui să aleagă între UE și Statele Unite?
„Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu, sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt, dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean între noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei.
Deci, din acest punct de vedere, nu se pune problema unei alegeri de acest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.
Poziția României e cât se poate de consecventă în condițiile în care vom avea un proiect comun european și euroatlantic care să fie incluziv pentu România. Din această perspectivă, suntem parte a dialogului ar ultima care decide este Ucraina.
Retorica publică nu ține cont de decizii, sunt mult diferențe dintre ce rezultă din declarații și care e contextul real. E evident că așa cum și-a dorit din februarie 2022, Rusia nu poate desființa Ucraina, deci trebuie să existe o formulă tranzitorie. În Coreea e armistițiu de 40 de ani. Ce vreau să spun e că e greu de anticipat cum se va rezolva totul.
Nu se poate, cât se poate de simplu spus, acorda unui stat nuclear valoarea de precedent prin atacarea unui alt stat și schimbarea frontierelor. Retorica poate să aibă mai multe ținte, dar din punct de vedere al parcursului, Donald Trump a anunțat această deschidere către Rusia, a scos Moscova din blocajul diplomatic în care se afla, oferindu-i o oportunitate. Dacă Rusia nu va înțelege sau va intra în logica de escaladare pentru a obține mult mai mult, Trump va schimba atitudinea peste noapte.”
