Scandal după concertul Damian & Brothers de la UNTOLD. Cristina Stroe o acuză de rasism pe Delia Antal: „Problema nu este muzica. Problema este cine o cântă. Rădăcinile romilor sunt indiene, nicidecum românești”
Adaugă Actualitate.net la sursele preferate în GoogleUn comentariu publicat pe Instagram după apariția Damian & Brothers pe scena principală de la UNTOLD 2026 a declanșat un schimb extrem de dur de replici între Cristina Stroe, soția lui Damian Drăghici, și Delia Antal. De la câteva cuvinte despre „Romanian roots” și originea romilor, disputa a ajuns la acuzații directe de rasism, apartenență națională, identitate, muzică balcanică și felul în care romii sunt percepuți în România.
Damian Drăghici & Brothers au urcat pe scena principală a UNTOLD 2026, unde au susținut un concert care a atras atenția publicului și în mediul online. Cristina Stroe nu este doar soția lui Damian Drăghici, ci și artistă și partenera sa de scenă. A devenit cunoscută publicului după participarea la „Vocea României”, a cântat în trupa Andrei și face parte din Damian Brothers.
De cealaltă parte, Delia Antal este actriță și cineastă stabilită în străinătate. Biografia sa publică o prezintă drept actriță, scenaristă, regizoare și producătoare, care a studiat actoria în Londra și Los Angeles. Pentru filmul „D'ORA”, pe care l-a scris, regizat și produs, IMDb menționează că Antal a primit un premiu UARF pentru interpretare.
Comentariul Deliei Antal care a aprins disputa
Totul a pornit de la o reacție lăsată de Delia Antal la imaginile cu artiștii de la UNTOLD. Comentariul, scris în limba engleză și vizibil în capturile publicate ulterior de Cristina Stroe, suna astfel:
„Romanian roots? God no wonder we have the reputation we have abroad! Goody is Indian roots not Romanian!” / „Rădăcini românești? Doamne, nu-i de mirare că avem reputația pe care o avem în străinătate! Goody are rădăcini indiene, nu românești!”
Cristina Stroe a reacționat imediat și i-a răspuns:
„@deliaantal pune-ți în bio și rasistă 👏”
Discuția nu s-a încheiat aici. Un alt internaut a intervenit, iar Delia Antal și-a explicat poziția, insistând asupra originii istorice a romilor:
„Corect, nimeni nu e obligat să accepte nimic, fiecare face ce simte! Înțeleg de ce doare atât de mult comentariul meu adevărat! Rădăcinile romilor sunt indiene nicidecum românești, studiază să înțelegi! Eu nu am spus că sunt împotriva sau că nu îi accept, eu am subliniat un adevăr! Și uneori adevărul doare!”
Delia Antal a continuat apoi, adresându-i-se direct Cristinei Stroe:
„@iamcristinastroe o sa îmi pun la BIO, EDUCATĂ si ONESTĂ. Studiază rădăcinile romilor apoi discutam! Da, au o cultură și muzică frumoasă și o ador, însă nu sunt rădăcinile românilor!”
Acesta este momentul în care Cristina Stroe a decis să nu mai trateze schimbul de replici ca pe o simplă ceartă în secțiunea de comentarii.
Cristina Stroe: „Am ajuns să vorbesc pentru prima dată despre rasism pe internet”
Artista a publicat o serie amplă de mesaje în care a explicat de ce a ales să intervină și de ce consideră comentariile Deliei Antal discriminatorii.
„Nu credeam că o să fac asta, dar iată. am ajuns să vorbesc pentru prima dată despre rasism pe internet.
Disclaimer: dacă te deranjează ceea ce urmează să scriu, există șanse mari ca problema să nu fie la ceea ce scriu eu.”
Cristina Stroe spune că, până în acel moment, strategia ei fusese tocmai evitarea disputelor de acest fel:
„Nu am vorbit niciodată despre rasism pe internet pentru ca am fost educată să-i las pe oameni să piară pe limba lor și să-mi văd de drum. Am crescut cu ideea că nu voi câștiga niciodată un debate pe tema asta. Discuțiile despre rasism devin aproape întotdeauna interminabile și, de cele mai multe ori, fără vreun rezultat concret.”
Galerie imagini
1 / 4„Până când am văzut comentariul doamnei delia”
Stroe a explicat apoi contextul concertului și procesul prin care a ajuns la concluzia că trebuie să răspundă public.
„Aseară, Damian & Brothers au urcat pe scena UNTOLD, iar clipul postat după concert a generat un val de. numiți-l voi cum vreți.
Prima mea reacție a fost să las lumea să vorbească.
M-am gândit că sunt soția lui Damian, un om al lui Dumnezeu, educat și bun, care nu ar răspunde niciodată la ură cu ură. M-am gândit că oamenii ar putea interpreta că punctul meu de vedere îl reprezintă și pe el. M-am gândit că poate facem din țânțar armăsar. Am întors situația pe toate părțile și nu vă puteți imagina în ce proces de gândire am intrat.
Până când am văzut comentariul doamnei delia. Scriu cu litere mici intenționat.”
După ce a intrat pe profilul Deliei Antal și a văzut numărul mare de urmăritori, Cristina Stroe a decis să răspundă punctual.
Cristina Stroe îi răspunde Deliei Antal: „Educația se vede în felul în care vorbești despre oameni. Semnat, o țigancă educată, care își știe istoria ”
Replica sa amplă începe cu acuzația explicită de rasism:
„@deliaantal Am să îți răspund punctual la fiecare lucru pe care l-ai scris, ca să îți demonstrez într-un mod cat se poate de educat faptul ca ești rasista.
faptul că simți nevoia să scrii cu majuscule că ești „EDUCATĂ și ONESTĂ” nu schimbă natura comentariului tău. Educația nu este o etichetă pe care ți-o pui singur în bio și gata, s-a rezolvat. Educația se vede în felul în care vorbești despre oameni.
- Ai văzut niște artiști romi cântând pe o scenă internațională și prima ta reacție a fost: “God, no wonder we have the reputation we have abroad”. Asta nu este o lecție de istorie și nici o observație neutră despre originea romilor. Este asocierea explicită a prezenței unor oameni romi cu o presupusă reputație proastă a României. Exact aici este problema, dragă delia (cu litere foarte mici).
- Nimeni nu a spus că romii sunt originari etnic din România. “Romanian roots” poate descrie perfect artiști români și o expresie muzicală crescută în România, căci stilul balkanik nu a venit din India. S-a născut aici și îl cântă și dansează toți românii.
- Faptul că strămoșii romilor au venit din India cu secole în urmă nu îi face pe romii născuți aici mai puțin români, după cum originea îndepărtată a unei populații nu îi anulează cetățenia, cultura sau apartenența la țara în care trăiește.
- Poți iubi muzica romilor, așa cum spui, și în același timp să ai prejudecăți față de romi. Cele două nu se exclud. “Îmi place cultura lor” nu transformă o generalizare discriminatorie într-una educată.
Așa că problema nu este că “adevărul doare”. Problema este că ai confundat originea etnică cu apartenența națională și apoi ai folosit etnia unor oameni pentru a explica “reputația” (într-un mod explicit peiorativ) unei țări. Dacă vrei să vorbim despre educație, poate primul semn al ei este capacitatea de a recunoaște când ai spus ceva profund nepotrivit, în loc să încerci să demonstrezi că prejudecata devine adevăr dacă o numești “onestitate”.
Semnat, o țigancă educată, care își știe istoria și care își iubește țara în care își crește și educa copilul. ROMÂNIA 🇷🇴”
Galerie imagini
1 / 3„Muzica balcanică nu este «muzică indiană»”
Cristina Stroe și-a continuat argumentația dincolo de schimbul direct de replici cu Delia Antal și a abordat relația dintre muzica balcanică, cultura romă și celelalte comunități din regiune.
„Muzica balcanică nu este “muzică indiană”. Este muzica unui spațiu geografic și cultural numit Balcani, formată aici, de-a lungul secolelor, prin întâlnirea și influența reciprocă a multor popoare și culturi: români, romi, sârbi, bulgari, greci, turci, albanezi și alții. Da, romii au origini istorice îndepărtate în subcontinentul indian. Asta nu înseamnă că muzica pe care romii au creat-o și au dezvoltat-o timp de secole în Balcani este “muzică indiană”. Cultura nu funcționează așa.
Romii au avut o contribuție uriașă la muzica acestui spațiu. Au cântat-o, au transmis-o, au transformat-o și au dus-o mai departe generație după generație. Să folosești originea etnică a unor muzicieni ca argument pentru a-i trimite simbolic “înapoi în India” nu este critică muzicală.”
Într-un alt mesaj, Stroe insistă că muzica balcanică nu poate fi atribuită exclusiv unei singure comunități:
„Muzica balcanică nu este cântată doar de romi și nici nu le aparține exclusiv romilor. Este cântată de români, aromâni, sârbi, bulgari, greci, albanezi, turci și de multe alte comunități din acest spațiu. Dar reacțiile nu sunt aceleași în funcție de cine o cântă.
Când un artist român cântă muzică balcanică, de cele mai multe ori este privit ca un artist care explorează un stil, care preia influențe sau care celebrează o cultură. Când același tip de muzică este cântat de romi, apar “India”, “țigănie”, “plecați de unde ați venit” și toate celelalte mizerii pe care le cunoaștem prea bine.”
„Problema nu este muzica. Problema este cine o cântă”
Acesta devine, de fapt, nucleul întregului discurs al Cristinei Stroe. În opinia sa, aceeași expresie muzicală este judecată diferit în funcție de identitatea etnică atribuită interpretului.
„La fel, dacă un român cântă muzică machidonească, nimeni nu îi cere pașaportul etnic înainte să-i permită să urce pe scenă. Nu i se spune să “se întoarcă” nicăieri. Muzica este acceptată. Omul este acceptat.
Asta spune foarte clar că problema nu este muzica. Problema este cine o cântă.”
Cristina Stroe introduce în discurs și noțiunea de „gentrificare culturală”:
„Există și un termen pentru mecanismul prin care elementele culturale ale unei comunități marginalizate devin acceptabile, cool sau valoroase atunci când sunt preluate de membrii grupului majoritar, în timp ce oamenii din cultura respectivă continuă să fie stigmatizați pentru aceleași lucruri: gentrificare culturală.
Și mi se pare profund nedrept să iubești sunetul unei culturi, să dansezi pe muzica ei, să o consumi și să o aplauzi atunci când vine ambalată într-o identitate care îți este confortabilă, dar să disprețuiești oamenii care au contribuit generații întregi la formarea și păstrarea ei.”
Cristina Stroe: „Problema este rasismul”
Artista renunță apoi la orice formulare diplomatică:
„Dacă muzica îți place când o cântă un român, dar devine brusc “muzică de țigani” când o cântă un rom, problema nu este gustul tău muzical. Problema este rasismul. Iar eu refuz să mai cosmetizez cuvântul acesta ca să nu deranjez.”
Într-un alt mesaj, Stroe explică și de ce consideră periculos ca astfel de comentarii să fie minimalizate drept simple opinii sau glume:
„Rasismul este o boală a societății. Istoria ne-a arătat până unde poate ajunge ideea că un om valorează mai puțin din cauza originii lui. Hitler și nazismul au transformat rasismul în ideologie de stat și știm cu toții unde a dus asta. Tocmai de aceea nu mi se pare niciodată “doar o glumă”, “doar o părere” sau “doar un comentariu pe internet”.”
Cristina Stroe vorbește apoi despre propria raportare la România și la apartenența sa:
„Suntem în 2026.
Îmi cresc copilul în România. Țara în care m-am născut, pe care o respect și pe care o iubesc. Cânt despre România. Strămoșii mei s-au născut aici, au muncit aici și au fost oameni cinstiți. Nu am nevoie ca nimeni să-mi acorde dreptul de a aparține acestei țări în funcție de cât de închisă sau deschisă este culoarea pielii mele.
Și mai este ceva.”
„Până ieri am crezut că cea mai demnă reacție este tăcerea”
Ultima parte a mesajului Cristinei Stroe explică schimbarea sa de atitudine. Dacă până acum considera că ignorarea unor asemenea comentarii este cea mai potrivită reacție, artista spune că nu mai vrea să procedeze astfel.
„Educația nu se măsoară în diplome, în vocabular sau în numărul de oameni care te urmăresc pe internet. Se vede foarte clar în felul în care alegi să vorbești despre un om pe care îl consideri diferit de tine.
Până ieri am crezut că cea mai demnă reacție este tăcerea. Astăzi cred că tăcerea mea îi face confortabili exact pe cei care cred că asemenea lucruri pot fi spuse fără să fie numite pe nume.
Așa că, de acum înainte, le voi numi.
Rasism.”
Galerie imagini
1 / 6Disputa dintre Cristina Stroe și Delia Antal a pornit astfel de la câteva cuvinte despre „Romanian roots”, dar a ajuns rapid la o discuție mult mai amplă despre identitatea romilor din România.
Delia Antal și-a apărat comentariul susținând că se referea la originea istorică indiană a romilor și afirmând că nu a spus că ar fi împotriva acestora sau că nu i-ar accepta.
Cristina Stroe susține însă că tocmai asocierea prezenței unor artiști romi cu presupusa „reputație” negativă a României schimbă radical sensul afirmației și reprezintă o prejudecată etnică.
