Zona din România unde localnicii se târăsc pe burtă după aur. Aici sunt bulgări uriași de aur: „Sunt filoane de aur masiv”

În inima Munților Metaliferi, la Gurabarza, Barza, Musariu și Ruda, sub pământul acoperit de pădure, se întind zeci de kilometri de galerii miniere, multe dintre ele săpate de mâinile localnicilor acum sute sau chiar mii de ani. De-a lungul secolelor, aurul a fost mai mult decât o resursă pentru moții din Țara Zarandului: a fost o parte din identitatea lor.

Râurile din România unde se găsesc „peștii de aur”. Un singur pește poate valora sute de mii de euro

În România, peștii cunoscuți sub numele de „pești de aur” se găsesc în râuri din România precum Dunăre. Acești pești sunt de fapt sturioni, specii renumite pentru icrele negre (caviarul), care sunt extrem de valoroase. Caviarul obținut de la acești pești poate ajunge la prețuri foarte mari, de sute de lei pentru 100 de grame . Momeala de pește cu care prinzi cea mai mare captură de pești în râurile din RomâniaPentru a prinde cei mai buni pești din România, alegerea momelii este esențială și dep

După 1990, întreaga industrie auriferă din zona Bradului s-a prăbușit, iar locurile altădată pline de viață au fost lăsate pradă ruinelor. Însă pentru mulți localnici, „febra aurului” nu a dispărut niciodată.

Minele de aur din zona Bradului, cândva sursă de bogăție și tradiție pentru mii de familii, au fost închise după 1990, dar moștenirea lor continuă să atragă curioși, aventurieri și foști mineri. În pădurile Munților Metaliferi, galeriile vechi de secole păstrează urme ale unei industrii aurifere de excepție, astăzi uitate sau vandalizate.

Munții Metaliferi din județul Hunedoara, cunoscuți pentru rezervele lor de aur, au găzduit timp de secole o activitate minieră intensă, cu epicentrul în zona Barza–Musariu, de lângă Brad. După prăbușirea industriei aurifere în anii ’90, sute de kilometri de galerii au fost abandonate, iar vechile așezări miniere s-au transformat în ruine. Totuși, pentru localnici, legătura cu aurul nu s-a pierdut: dincolo de ruine și haldele de steril, continuă să trăiască memoria unei ocupații care a definit identitatea locului.

Satul din România unde găsești pietre prețioase în valoare de milioane de dolari. Le găsești în râul care trece prin localitate

O banală piatră, folosită zeci de ani ca opritor de ușă într-o casă modestă din județul Buzău, s-a dovedit a fi o comoară geologică: cea mai mare bucată de chihlimbar descoperită până acum la nivel mondial. Cu o greutate de 3,5 kilograme și o vârstă estimată între 38 și 70 de milioane de ani, fragmentul de rumanit este evaluat la peste un milion de euro și este expus, din 2022, la Muzeul Județean din Buzău. Comoara din pragul unei case din Colți a ajuns în vitrina unui muzeu Povestea descoperi

Tradiția milenară a mineritului, îngropată după 1990

Minele de la Gurabarza, Barza și Musariu au fost printre cele mai productive din Europa Centrală. În perioada comunistă, regiunea Bradului producea anual peste două tone și jumătate de aur, iar în total, în secolul al XX-lea, au fost extrase peste 200 de tone de aur din subteranele Munților Metaliferi.

După 1990, întreaga industrie auriferă a fost închisă progresiv, în contextul schimbărilor economice și al deciziilor politice. Fostele exploatări au fost considerate nerentabile, iar autoritățile au motivat oprirea activității prin costuri ridicate și resurse epuizate. Însă pentru cei care trăiseră o viață întreagă din minerit, realitatea a fost alta: comunități destrămate, familii nevoite să plece și o moștenire industrială distrusă sau abandonată.

Multe dintre intrările vechilor mine au fost zidite, dar în zadar. O parte dintre localnici, atrași de legenda filoanelor ascunse, au spart zidurile și au pătruns din nou în subteran, riscându-și viața în tuneluri prăbușite sau inundate. Povestea circulă și astăzi printre foștii mineri: când minele au fost închise, în grabă, unele filoane de aur masiv ar fi fost lăsate neatinse.

S-a descoperit un important tezaur monetar din perioada medievală. Are o valoare inestimabilă: „Nimic nu ne-a pregătit pentru această comoară”

Un tezaur format din monede de aur și argint, datând din secolul al XV-lea, a fost descoperit de doi pasionați de detectoare de metale în Scoția. Specialiștii consideră această descoperire una dintre cele mai importante din ultimii ani. Descoperire întâmplătoare, dar de mare valoare Keith Young și Lisa Stephenson au găsit un tezaur format din 30 de monede de aur și argint în Cappercleuch, o regiune din Scoția. Cei doi au anunțat imediat autoritățile, iar echipele de arheologi trimise la fața

Vestigii romane, pepite uriașe și amintiri din subteran

Pe lângă importanța economică, zona Barza–Musariu are o valoare istorică remarcabilă. Galeria „Treptele Romane”, care datează din secolul al doilea, este una dintre cele mai vechi mine conservate din România. La capătul ei, pot fi văzute trepte sculptate în piatră de mâna minerilor romani. Galeria este doar o parte dintr-un vast labirint subteran care leagă zeci de galerii și puțuri miniere, săpate de-a lungul secolelor.

În apropiere, la Musariu, în 1947 a fost descoperită o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o zonă cu o concentrație excepțională de minereu. Geologul Grigorie Verdeș relata că pepita avea forme spectaculoase, în care puteau fi recunoscute flori, animale și obiecte create de om, „un spectacol oferit de natură” în subteranele aurului.

O parte dintre aceste galerii nu au mai fost zidite. Altele au fost lăsate cu intrările mascate de vegetație sau acoperite provizoriu. În liziera pădurilor pot fi găsite încă puțuri adânci, semnalate doar de indicatoare rudimentare agățate de copaci, ori de aburii care ies din adâncuri. Haldele de steril aurifer părăsite și crucile de piatră ridicate de familii de mineri rămân singurele semne vizibile ale unei lumi dispărute.

Minele din memoria celor care le-au slujit

Mircea, fost miner și urmaș al unei familii care a avut propria galerie, locuiește izolat în zona Ruda, lângă biserica „12 Apostoli”, ridicată pentru minerii de pe valea Musariului. În apropierea rulotei în care trăiește, păstrează intrarea în vechea galerie a bunicului său, folosită odinioară pentru extragerea aurului. Aceasta pornea din gospodăria părintească și cobora kilometri întregi spre Valea Arsului.

Peste intrarea în galerie, bunicul său a ridicat o cruce de piatră inscripționată cu palindromul latin „Sator Arepo Tenet Opera Rotas” și expresia „Nihil Sine Deo – O, omule, Dumnezeu fără tine nu e”. Mesajele, explică Mircea, reflectau credința că Dumnezeu și creația sunt legate indisolubil, iar mineritul era văzut ca o lucrare sfântă a omului.

Astăzi, fostul miner privește cu regret cum un întreg univers s-a risipit. Își amintește de cele peste 6.000 de locuri de muncă pierdute și de satele miniere cu sute de case. Înainte de naționalizare, multe dintre mine aparțineau familiilor din zonă și porneau chiar de sub locuințele lor. „Nu trebuia să se întâmple asta. Puteam arăta oamenilor ce au însemnat aceste locuri”, spune el.

Deși oficial exploatările au fost închise până la mijlocul anilor 2000, în anii recenți, poliția a descoperit cazuri în care persoane, inclusiv cetățeni străini, au încercat să scoată minereu din vechile galerii pentru a-l procesa cu mercur. În zona Barza, multe dintre halde sunt încă vizibile, iar în apropierea unor puțuri au fost montate cruci sau indicatoare care avertizează asupra pericolului.

Pădurile dense din jurul Bradului ascund o rețea minieră vastă, iar unele galerii – prin care încă iese abur din măruntaiele munților – pot fi identificate cu ajutorul acestor semne discrete.

Zona rămâne una dintre cele mai bogate în vestigii de exploatare auriferă din România, cu urme ale mineritului de la daci, romani și până în epoca modernă. Totodată, ea este parte a patrimoniului identitar al moților din Țara Zarandului, iar inițiativele recente de protejare a patrimoniului minier pot aduce o nouă viață acestor locuri, scrie Adevărul.