Satul din România unde găsești pietre prețioase în valoare de milioane de dolari. Le găsești în râul care trece prin localitate

O banală piatră, folosită zeci de ani ca opritor de ușă într-o casă modestă din județul Buzău, s-a dovedit a fi o comoară geologică: cea mai mare bucată de chihlimbar descoperită până acum la nivel mondial. Cu o greutate de 3,5 kilograme și o vârstă estimată între 38 și 70 de milioane de ani, fragmentul de rumanit este evaluat la peste un milion de euro și este expus, din 2022, la Muzeul Județean din Buzău.

Povestea descoperirii a început într-un sat de munte din județul Buzău, în localitatea Colți, o zonă cunoscută pentru prezența chihlimbarului încă din primele decenii ale secolului XX.

Aici, o femeie în vârstă a ridicat, cu decenii în urmă, o piatră voluminoasă din albia râului Buzău și a folosit-o în gospodărie, pentru a ține ușa casei deschise. Niciun indiciu nu părea să trădeze valoarea reală a obiectului.

Chihlimbarul românesc, cunoscut sub denumirea de rumanit, este renumit pentru nuanțele sale roșiatice intense, o caracteristică aparte în peisajul global al acestor fosile vegetale.

În satul Colți, exploatarea acestui tip de chihlimbar a început în mod organizat în anii 1920, însă numeroase bucăți au fost descoperite accidental de-a lungul timpului de localnici. În cazul femeii din Colți, nici măcar hoții care au jefuit-o de bijuterii din aur nu au remarcat piatra prețioasă de pe jos, considerând-o lipsită de valoare.

După moartea proprietarei, casa a fost moștenită de o rudă care, observând aspectul neobișnuit al bolovanului, a decis să îl ducă la muzeu. Astfel, „piatra de la ușă” a ajuns în atenția specialiștilor de la Muzeul Județean Buzău, care au contactat experți internaționali pentru o evaluare științifică completă.

Pentru a stabili autenticitatea și importanța obiectului, piesa a fost trimisă spre expertizare la Muzeul de Istorie din Cracovia, în Polonia. Verdictul a fost categoric: este vorba despre cea mai mare bucată cunoscută de chihlimbar natural din lume, formată din rășină de copac fosilizată într-un interval de timp cuprins între 38 și 70 de milioane de ani.

„Descoperirea are o mare semnificație atât la nivel științific, cât și la nivel muzeal”, a declarat Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău, într-un interviu acordat publicației spaniole El Pais.

În urma expertizei, autoritățile române au clasificat obiectul drept comoară națională. Din anul 2022, piesa se află în colecțiile Muzeului Județean, unde poate fi admirată de vizitatori.

Publicația Science Alert a preluat recent povestea și a comparat-o cu un caz similar din Statele Unite. Un bărbat din Michigan a folosit timp de zeci de ani o bucată de piatră pe post de opritor de ușă, descoperind abia târziu că era, de fapt, un meteorit cu o valoare estimată la 100.000 de dolari.

Zona Colți, unică în Europa pentru depozitele sale de chihlimbar, a fost timp de aproape un secol una dintre cele mai importante regiuni din România în ceea ce privește extracția acestui material prețios. Chihlimbarul din Munții Buzăului este rezultatul unui proces geologic care a durat zeci de milioane de ani, fiind produsul rășinii arborilor din epoca paleogenă, fosilizată sub presiunea straturilor de gresie și argilă.

În satul Colți funcționează din 1973 un muzeu unic în România: Muzeul Chihlimbarului. Aflat într-o clădire modestă, dar încărcată de simboluri locale, muzeul adăpostește o colecție impresionantă de mostre de rumanit, dar și de bijuterii, obiecte artizanale și piese rare, unele cu insecte sau plante fosilizate în interiorul chihlimbarului. Expoziția include și informații despre tehnicile de extracție folosite de-a lungul timpului, dar și despre miturile și legendele locale legate de această „piatră vie”, considerată în tradiția populară un talisman cu puteri protectoare.

Colți a fost mult timp un loc în care pasiunea pentru chihlimbar s-a transmis din generație în generație. Mulți dintre localnici sunt încă familiarizați cu metodele tradiționale de căutare a chihlimbarului în albiile râurilor sau în versanții erodați. Deși activitatea de exploatare s-a redus semnificativ în ultimele decenii, zona păstrează o aură aparte, între mister, legendă și știință, iar descoperirea „pietrei de la ușă” nu face decât să confirme potențialul neexplorat al acestor locuri.