Război total în PNL: 16 parlamentari din „tabăra Thuma” și-au dat în judecată propriul partid pentru blocarea Guvernului Veștea

Criza din Partidul Național Liberal a intrat într-o nouă etapă, fără precedent în istoria recentă a formațiunii. Șaisprezece parlamentari liberali, printre care fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu, fostul ministru al Educației Monica Anisie și senatoarea Nicoleta Pauliuc, au decis să își dea în judecată propriul partid, contestând în instanță deciziile adoptate luni de conducerea PNL împotriva susținerii unui eventual Guvern condus de Adrian Veștea.

Potrivit informațiilor publicate de G4Media, acțiunile au fost înregistrate joi la Tribunalul Ilfov, iar reclamanții solicită anularea hotărârilor adoptate de Biroul Politic Național al PNL, pe care le consideră contrare statutului partidului și principiilor constituționale care guvernează activitatea parlamentarilor.

Tensiunile din interiorul PNL s-au amplificat după ședința Biroului Politic Național desfășurată luni, când conducerea partidului a decis să mandateze grupurile parlamentare să nu susțină în Parlament un eventual Guvern Adrian Veștea.

Decizia a fost interpretată de parlamentarii contestatari drept o încercare de a impune un „mandat imperativ”, adică o obligație de vot pentru aleșii partidului.

Potrivit surselor liberale citate de G4Media, cei 16 parlamentari susțin că o astfel de măsură este incompatibilă cu statutul de parlamentar și cu regulamentele legislative, care prevăd că fiecare ales votează în funcție de propria conștiință și de propriile convingeri politice.

În argumentația lor, reclamanții consideră că nicio structură de partid nu poate obliga un parlamentar să voteze într-un anumit mod atunci când este vorba despre învestirea unui guvern.

Demersul juridic este unul complex și include două acțiuni distincte.

Primul dosar are ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, procedură utilizată, în general, pentru solicitarea unor despăgubiri sau pentru constatarea unor prejudicii produse prin anumite acte sau decizii.

Cel de-al doilea dosar este o ordonanță președințială, procedură specială care permite judecarea unei cauze în regim de urgență. Prin această cale, parlamentarii încearcă să obțină rapid suspendarea sau blocarea efectelor deciziilor contestate, înainte de producerea unor consecințe politice ireversibile.

Faptul că cele două acțiuni au fost depuse simultan arată importanța strategică pe care grupul contestatar o acordă acestui conflict intern.

Potrivit informațiilor disponibile, cei 16 reclamanți fac parte din ceea ce în interiorul partidului este cunoscut drept „tabăra Thuma”, grupare care se opune actualei conduceri reprezentate de Ilie Bolojan și susține instalarea unui Guvern condus de Adrian Veștea.

Lista parlamentarilor care au semnat acțiunile în instanță este formată din:

Prezența unor nume importante din partid, inclusiv foști miniștri și lideri cu experiență, arată amploarea nemulțumirilor față de actuala direcție politică a PNL.

Dincolo de implicațiile juridice, procesul are și o puternică dimensiune politică.

Pentru prima dată de la izbucnirea disputei interne privind conducerea partidului și poziționarea față de Guvernul Veștea, apare o cifră concretă privind susținerea de care beneficiază această tabără în Parlament.

Cei 16 semnatari ai acțiunii reprezintă, practic, primul nucleu oficial și asumat de parlamentari care contestă deciziile actualei conduceri și care se declară favorabili unei alte formule de guvernare.

În contextul în care orice vot de învestitură poate depinde de un număr redus de parlamentari, această grupare ar putea deveni un factor important în ecuația politică a următoarelor săptămâni.

Procesele deschise de parlamentari împotriva propriului partid reprezintă un episod rar întâlnit în politica românească. Deși conflictele interne au existat în toate formațiunile importante, puține au ajuns să fie tranșate în instanță de către lideri aflați încă în funcții și care continuă să facă parte din partid.

Acțiunea celor 16 liberali evidențiază nivelul ridicat de tensiune din interiorul PNL și arată că disputa privind susținerea Guvernului Veștea depășește cadrul unei simple confruntări politice interne, transformându-se într-un conflict cu implicații juridice și instituționale.

În perioada următoare, deciziile Tribunalului Ilfov și eventualul vot din Parlament privind Guvernul Veștea vor arăta dacă această ofensivă juridică poate schimba raportul de forțe din interiorul Partidului Național Liberal sau dacă va adânci și mai mult fracturile existente în formațiune.