Schimbarea făcută de șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie. Procesul lui Robert Negoiță se reia de la zero după patru ani de judecată. Dosarul de 100 de milioane de euro poate fi prescris

Procesul în care primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este acuzat de producerea unui prejudiciu estimat de procurorii DNA la peste 578 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro) va fi reluat de la zero, după aproape patru ani de judecată. Schimbarea completului de judecată obligă, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, la refacerea întregii cercetări judecătorești, ceea ce înseamnă reaudierea tuturor inculpaților și martorilor și readministrarea probelor.

Situația a reaprins discuțiile privind durata proceselor de corupție și riscul ca unele dintre cele mai importante dosare să se apropie de termenul de prescripție înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Dosarul a fost trimis în instanță în august 2022, în urma unei anchete DNA care a durat aproximativ șase luni. În cei aproape patru ani de proces, instanța a organizat zeci de termene de judecată, iar cauza ajunsese într-o fază avansată.

Potrivit informațiilor publicate de G4Media, la ultimul termen susținut de judecătoarea Ana-Elena Dobre mai rămăsese de audiat un singur inculpat și urma să fie finalizată o expertiză contabilă. Practic, dosarul se apropia de etapa concluziilor finale.

Totul s-a schimbat însă după încetarea delegării judecătoarei la Curtea de Apel București.

În ședința din 16 iunie 2026, magistratul le-a comunicat părților că acela este ultimul termen în care face parte din completul de judecată, ca urmare a unor „măsuri administrative”. În consecință, unul dintre inculpați a renunțat să mai dea declarație, știind că va trebui audiat din nou de noul complet.

Conform jurisprudenței Curții Constituționale, schimbarea judecătorului impune reluarea cercetării judecătorești de la zero, pentru ca noul magistrat să administreze direct toate probele.

G4Media susține, citând surse din Curtea de Apel București, că delegarea judecătoarei Ana-Elena Dobre nu a mai fost prelungită de conducerea instanței.

Judecătoarea fusese delegată la Curtea de Apel București în februarie 2022, deși postul său de bază era la Judecătoria Oltenița. Între timp, aceasta s-a transferat la Tribunalul Giurgiu, iar odată cu expirarea ultimei perioade de delegare nu a mai rămas în completul care judeca dosarul lui Robert Negoiță.

Până la publicarea articolului G4Media, Curtea de Apel București nu oferise explicații privind motivele pentru care delegarea nu a fost prelungită.

Robert Negoiță este judecat alături de mai mulți funcționari publici și de un fost auditor al Curții de Conturi.

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2013–2018, Primăria Sectorului 3 ar fi prelungit în mod ilegal, de zeci de ori, contractele de salubrizare încheiate cu societatea Rosal SA, companie care i-a aparținut omului de afaceri Silviu Prigoană.

Anchetatorii estimează prejudiciul la aproximativ 578 de milioane de lei și susțin că, ulterior controlului Curții de Conturi, ar fi fost întocmite documente prin care situația financiară ar fi fost prezentată în mod nereal.

Robert Negoiță și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Reluarea procesului a readus în discuție posibilitatea ca unele dintre faptele cercetate să se prescrie înainte de încheierea definitivă a dosarului.

Potrivit G4Media, un fost procuror DNA consultat de publicație apreciază că există un risc real ca termenul de prescripție să intervină înainte de finalizarea tuturor etapelor procesuale.

Explicația ține de succesiunea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind întreruperea termenelor de prescripție.

În perioada 2018–2022, CCR a stabilit că legislația privind întreruperea prescripției era neconstituțională, iar ulterior Înalta Curte a interpretat modul în care se aplică modificările legislative adoptate după acea perioadă.

În cazul dosarului Negoiță, dacă interpretarea prezentată de G4Media se confirmă, termenul general de prescripție ar urma să expire în 2028.

Cazul readuce în atenție și sistemul delegării judecătorilor, un mecanism criticat în ultimii ani de o parte a magistraților și de organizații civice.

Criticii susțin că delegările repetate, care se aprobă pe perioade limitate, pot crea o dependență administrativă a judecătorilor față de conducerea instanțelor. Pe de altă parte, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și ai Curții de Apel București au respins în repetate rânduri aceste acuzații, afirmând că delegările reprezintă un instrument legal folosit pentru acoperirea deficitului de personal și că nu constituie o practică menită să influențeze soluțiile din dosare.

În prezent, dosarul lui Robert Negoiță urmează să fie repartizat unui nou judecător, iar primul termen în noua componență a completului este programat pentru 15 septembrie. Până atunci, rămâne neclar dacă procesul va putea fi finalizat înainte de împlinirea termenului de prescripție sau dacă una dintre cele mai importante cauze de corupție din administrația locală va fi afectată de durata procedurilor judiciare.