Curtea de Apel București condusă de Liana Arsenie a suspendat șase hotărâri ale Guvernului Bolojan, la solicitarea PSD. Măsurile vizau inclusiv persoane cu handicap și proiecte din PNRR

Curtea de Apel București a decis suspendarea a șase hotărâri adoptate recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma unor acțiuni în instanță inițiate de PSD. Decizia, pronunțată joi, vine într-un context tensionat între puterea executivă și sistemul judiciar și afectează domenii sensibile, de la protecția persoanelor cu handicap până la proiecte legate de biodiversitate și obligații asumate prin PNRR.

Instanța nu a publicat, până în acest moment, motivarea deciziei de suspendare, ceea ce lasă neclară baza juridică exactă a hotărârii. Cu toate acestea, măsura produce efecte imediate, blocând aplicarea unor acte normative adoptate de Guvern în ultimele zile.

Decizia Curții de Apel București intervine la scurt timp după ce liderii PSD au anunțat că vor contesta în instanță o serie de hotărâri emise de executiv. Sorin Grindeanu declara, la începutul săptămânii, că partidul va ataca 12 acte guvernamentale, susținând că un guvern demis nu mai are legitimitatea de a adopta astfel de măsuri.

Argumentul PSD se bazează pe ideea că executivul, după o moțiune de cenzură, ar trebui să se limiteze strict la activități administrative curente. Pe de altă parte, Constituția României prevede, la articolul 110, că un guvern demis își exercită atribuțiile până la instalarea unui nou cabinet, îndeplinind „actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.

Această diferență de interpretare stă, de altfel, la baza conflictului actual, care se mută tot mai frecvent din zona politică în instanțele de judecată.

Printre hotărârile suspendate se numără și una care reglementa acordarea beneficiilor pentru locuire și a sprijinului de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap. Suspendarea acesteia poate avea efecte directe asupra unor categorii vulnerabile, în lipsa unui cadru procedural clar pentru acordarea acestor drepturi.

De asemenea, a fost blocată o hotărâre legată de protejarea biodiversității, considerată un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de peste 800 de milioane de euro. În acest caz, premierul Ilie Bolojan anunțase deja retragerea actului înainte de publicarea în Monitorul Oficial, tocmai pentru a evita riscul suspendării și pentru a-l transforma în proiect de lege.

Cele șase acte normative suspendate de Curtea de Apel București sunt:

– Hotărârea nr. 569/2026 privind procedura de acordare a beneficiilor pentru locuire și tranziție pentru persoanele adulte cu handicap

– Hotărârea nr. 571/2026 privind proceduri de urgență pentru echipamentele radio și modificări în domeniul compatibilității electromagnetice

– Hotărârea nr. 546/2026 privind nivelul cotizației pentru interconectarea cu organizații internaționale de schimb de organe

– Hotărârea nr. 545/2026 privind organizarea Ministerului Agriculturii și funcționarea sistemului național antigrindină

– Hotărârea nr. 547/2026 privind reorganizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin

– Hotărârea nr. 509/2026 privind instituirea regimului de arii naturale protejate și integrarea acestora în rețeaua Natura 2000

Suspendarea acestor hotărâri se înscrie într-un context mai amplu, marcat de decizii repetate ale instanțelor care au vizat atât acțiuni ale Guvernului, cât și inițiative ale Partidului Național Liberal.

În ultimele luni, magistrații au contestat și blocat mai multe măsuri promovate de executiv, în special în contextul reformei pensiilor speciale și al deciziilor privind salarizarea din sistemul public. Au existat inclusiv acțiuni în instanță pentru plata unor drepturi salariale suplimentare și solicitări de suspendare a unor legi aflate în procedură.

Pe același fond, instanțele au intervenit și în zona politică, suspendând decizii adoptate în cadrul congresului extraordinar al PNL și alte hotărâri interne ale partidului.

Decizia Curții de Apel București amplifică tensiunile deja existente între puterea executivă și sistemul judiciar, într-un moment în care România se confruntă cu presiuni legate de implementarea reformelor și respectarea angajamentelor din PNRR.

Fără motivarea instanței, rămâne de văzut dacă suspendarea acestor hotărâri va fi menținută și în fazele următoare ale procesului sau dacă Guvernul va reuși să le repună în aplicare prin alte mecanisme legislative.

Cert este că disputa juridico-politică dintre PSD și Guvernul Bolojan riscă să afecteze nu doar agenda reformelor, ci și funcționarea unor politici publice esențiale.