Investițiile imobiliare, între iluzie și faliment: avertismentul unui economist după prăbușirea pieței. Radu Georgescu denunță influencerii

Economistul Radu Georgescu, cu două decenii de experiență în departamente financiare, trage un semnal de alarmă în legătură cu investițiile în imobiliare. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta critică entuziasmul promovat de influencerii din mediul online și explică, cu argumente economice, de ce piața imobiliară românească trece printr-o criză profundă.

Semnalul de alarmă tras de un economist: „În România începe sezonul ploios și ai nevoie de umbrele (cash). Banca îți dă umbrela când este soare afară și ți-o ia când începe să plouă”

Într-un mediu economic incert, disponibilitatea banilor lichizi poate face diferența între stabilitate și dificultăți financiare. De aceea, strategia propusă de Radu Georgescu vizează menținerea accesului la resurse financiare pentru a face față eventualelor provocări economice.

Într-un peisaj dominat de optimismul forțat al influencerilor care promovează achiziția de apartamente drept o investiție sigură, economistul Radu Georgescu adoptă o poziție contrară.

Cu experiență acumulată în sute de cazuri de executări silite și falimente, el descrie actuala situație a pieței imobiliare drept o „bulă” care se sparge sub presiunea dobânzilor ridicate și a dezechilibrelor fiscale. În opinia sa, cei care au evitat achizițiile imobiliare în ultimii trei ani ar putea beneficia, în viitorul apropiat, de prețuri similare celor din perioada 2015–2018.

Radu Georgescu afirmă că, încă din urmă cu trei ani, le-a recomandat clienților să evite investițiile în apartamente. Spre deosebire de promotorii de pe YouTube și TikTok, el a susținut că urmează o scădere a prețurilor de până la 50%.

Argumentele sale se bazează pe experiența acumulată în mediul corporatist: „Am văzut sute de executări silite de apartamente, sute de familii cu probleme financiare din cauza creditelor, zeci de falimente generate de investiții imobiliare.”

În opinia sa, principalul risc pentru o persoană fizică este creditul ipotecar. „Dacă nu mă crezi, încearcă să nu plătești 2-3 rate la bancă”, avertizează el. Economistul subliniază că aceeași capcană a creditelor a dus și la cele mai mari falimente de firme observate de-a lungul carierei sale.

Pentru a înțelege mai clar tendințele pieței, Georgescu a analizat evoluția acțiunilor a trei companii imobiliare listate la Bursa de Valori București: un dezvoltator imobiliar, o firmă care construiește apartamente și le închiriază, respectiv una care cumpără în fază de proiect și vinde ulterior. Toate au înregistrat, în ultimii doi ani, scăderi de peste 50%.

Pentru a explica declinul pieței imobiliare, Radu Georgescu identifică perioada 2020–2023 ca una „anormală” din punct de vedere economic. Dobânzile de referință aproape de zero au încurajat accesarea creditelor și, implicit, au alimentat cererea și creșterea artificială a prețurilor apartamentelor. Însă, odată cu revenirea dobânzilor la niveluri ridicate, cererea a scăzut semnificativ, iar investitorii și-au retras capitalul din acest domeniu.

„Acum, bula imobiliară se sparge. Primele afectate sunt firmele din domeniu. Fondurile de investiții și-au vândut acțiunile. Cunosc oameni care au pierdut 50% din bani în doi ani, probabil au ascultat de youtuberii care promovau imobiliarele”, scrie Radu Georgescu.

În opinia sa, România va traversa în următorii ani o corecție fiscală și monetară care va afecta suplimentar piața. Estimarea economistului este că prețurile vor continua să scadă și vor ajunge la nivelurile din perioada 2015–2018.

În acest context, Radu Georgescu recomandă prudență maximă și un parteneriat solid cu un profesionist contabil. „În această perioadă este foarte important să ai un contabil bun în firmă sau în familie. El te va ghida prin turbulențele economice. Bonus: îți va proteja banii.”

El consideră că nu este nevoie de un glob de cristal pentru a anticipa evoluția pieței, ci doar de o înțelegere clară a mecanismelor economice. De aceea, el îi sfătuiește pe cei care îl urmăresc să se bazeze pe date, nu pe optimismul viral din rețelele sociale: „Un grafic face cât o mie de cuvinte.”