Întrebări despre Cristina Chiriac. Ce a făcut cu imaginile Foto/Video în care existau dovezi ale abuzurilor sexuale comise de Onilă și Gitaru?

Povestea începe într-o zi din vara anului 2017, când episcopul Onilă intra în sediul DNA -Iași. O făcea pentru a depune o sesizare penală în care scrie că este șantajat de un călugăr, Sebastian Gitaru, cu publicarea unor materiale video compromițătoare. 

Cazul de șantaj a fost preluat de o procuroare de la DNA Iași, pe numele ei Cristina Chiriac. În primele zile de la înregistrarea dosarului, ea făcea dovada unei eficiențe remarcabile.  Erau dispuse imediat mai multe percheziții domiciliare. 

33 de CD-uri, DVD-uri, stickuri de memorie, telefoane, carduri, laptopuri și camere video plus un ceas pion erau ridicate la ordinul procuroarei Chiriac.

De fapt, pe aceste dispozitive existau imagini ale abuzurilor sexuale comise de Onilă și Gitaru. Ba chiar pe ceasul spion se afla proba cheie în cazul lui Onilă, o înregistrare cu episcopul făcându-i sex oral unui elev în baia reședinței episcopale. 

Imaginile filmate surprindeau un viol.

Ce făcea procurarea Chiriac, singurul om din România care avea la acel moment probatoriu foto-video în baza căruia, ani mai târziu, aveau să fie demonstrate în instanță peste 100 de infracțiuni sexuale comise de tandemul bisericesc Onilă și Gitaru? 

Se preocupa de dosarul de șantaj. Ceva absolut normal, căci asta era infracțiunea care-i fusese sesizată. Dar totodată băga și dovezile abuzurilor la Sertar?

Iar asta nu mai era deloc normal, căci procuroarea ar fi trebuit să le trimită pentru investigare la parchetul competent. 

Ba chiar avea o obligație legală în acest sens, plus una constituțională, fiindcă un procuror e chemat în orice împrejurare să apere ordinea de drept.

Cazul începe în 2017, când episcopul Cornel Onilă se prezintă la DNA Iași și depune o plângere pentru șantaj, susținând că un călugăr, Sebastian Jitaru, îl amenință cu publicarea unor materiale compromițătoare. Dosarul este preluat de o procuroare, iar în urma perchezițiilor sunt ridicate numeroase dispozitive care conțineau, în realitate, imagini și înregistrări ce indicau abuzuri sexuale grave asupra unor elevi de seminar.

În acea perioadă, ancheta se concentrează pe infracțiunea de șantaj, fără ca faptele de natură sexuală să fie investigate în mod efectiv. Astfel, timp de aproximativ doi ani, cazul rămâne blocat, iar Onilă apare oficial ca victimă a unui șantaj, nu ca suspect de abuzuri.

Situația se schimbă în 2019, când jurnaliștii de la proiectul de investigații „Să fie lumină” publică o serie de articole bazate pe mărturii ale victimelor și pe documentare proprie. Aceștia descriu un sistem de abuzuri sexuale repetate și mecanisme de acoperire din interiorul mediului bisericesc. Dezvăluirile provoacă reacție publică și determină autoritățile să redeschidă dosarul, de această dată pentru infracțiuni de viol și agresiune sexuală.

În anii următori are loc ancheta penală propriu-zisă, cei doi fiind reținuți, trimiși în judecată și ulterior condamnați. Instanța stabilește că abuzurile au fost reale și repetate, iar în 2025 se pronunță condamnări definitive, de mai mulți ani de închisoare pentru fiecare dintre ei.

În rechizitoriu și în motivările instanței apare peste 100 de acte materiale de abuz sexual. Cazul judecat efectiv s-a concentrat pe un număr mai mic de victime, aproximativ 3 victime principale (elevi de seminar) în dosarul care a dus la condamnare.

Infracțiunile pentru care au fost condamnați sunt de viol, agresiune sexuală, alte forme de abuz repetat.

După redeschiderea dosarului în urma investigațiilor din 2019, Cornel Onilă (fostul episcop de Huși) a fost reținut și ulterior arestat preventiv.

Sebastian Jitaru (fost arhimandrit) a fost și el reținut și arestat.

Ulterior, ambii au fost trimiși în judecată, iar în final au fost condamnați definitiv la închisoare cu executare.

Pedepsele finale stabilite de instanță au fost diferite. Cornel Onilă a primit 8 ani de închisoare, iar Sebastian Jitaru a primit 14–15 ani de închisoare (mai mare, pentru că i s-au reținut mai multe fapte).

Procuroarea Cristina Chiriac, propusă pentru conducerea Parchetului General, a declarat marți, 7 aprilie, în cadrul interviului de la Ministerul Justiției, că toate deciziile luate în dosarul fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, au fost conforme cu legea și cu probele existente la acel moment.

Cristina Chiriac a menționat că un procuror își desfășoară activitatea exclusiv pe baza dovezilor administrate legal, nu sub influența presiunii publice. În același timp, a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi blocat probe în 2017.

Cristina Chiriac a explicat că înregistrările disponibile atunci nu indicau agresiuni sexuale asupra unor minori, întrucât persoanele implicate erau majore, aspect care ar fi fost confirmat ulterior și de instanță.

De asemenea, ea a mai spus că activitatea de urmărire penală presupune o evaluare riguroasă a probelor existente la un anumit moment și că diferențele dintre percepția publică și realitatea juridică sunt frecvente în practică.

Cristina Chiriac a intrat în magistratură în 2012, fiind numită procuror prin decret semnat de președintele Traian Băsescu, iar începutul carierei sale a fost la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad.

În 2026, Nicușor Dan a semnat decretul pentru numirea Cristinei Chiriac în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României); numire venită din partea Ministrului Justiției, Radu Marinescu.