Europa decide noua față a bancnotelor euro: Maria Callas, Beethoven și da Vinci

Peste șase milioane de europeni au participat deja la consultarea publică lansată de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru alegerea noului design al bancnotelor euro. Printre cele mai discutate propuneri se află includerea celebrei soprane Maria Callas pe bancnota de 5 euro, într-un proiect care marchează prima redesenare completă a monedei europene de la introducerea sa, în 2002.

Sondajul, deschis până la 21 septembrie 2026, le oferă cetățenilor posibilitatea de a alege între două teme principale: „Cultura europeană” și „Râuri și păsări”.

Dacă va fi aleasă tema culturală, fiecare bancnotă va omagia o personalitate marcantă a Europei.

Maria Callas a fost una dintre cele mai mari soprane din istoria operei și o figură emblematică a muzicii clasice. S-a născut la New York, într-o familie de emigranți greci, iar în adolescență s-a mutat la Atena, unde și-a început studiile muzicale. A devenit celebră pentru vocea sa impresionantă, expresivitatea scenică și capacitatea de a interpreta atât roluri dramatice, cât și lirice. A cântat pe cele mai prestigioase scene ale lumii, inclusiv la La Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York și Covent Garden din Londra. Printre cele mai cunoscute roluri se numără Norma, Tosca, Lucia di Lammermoor și Violetta din La Traviata. Este considerată artista care a revitalizat opera italiană în secolul al XX-lea și rămâne un simbol al artei spectacolului.

Ludwig van Beethoven a fost un compozitor și pianist german, considerat una dintre cele mai importante personalități din istoria muzicii occidentale. Opera sa marchează trecerea de la perioada clasică la cea romantică. A compus nouă simfonii, 32 de sonate pentru pian, cinci concerte pentru pian, un concert pentru vioară și numeroase lucrări de muzică de cameră. Printre cele mai cunoscute creații se numără Simfonia a V-a, Simfonia a IX-a – care include celebra „Odă Bucuriei”, devenită imnul oficial al Uniunii Europene – și Sonata „Clar de Lună”. În jurul vârstei de 30 de ani a început să-și piardă auzul, însă a continuat să compună până la sfârșitul vieții, devenind un simbol al perseverenței și al geniului creator.

Marie Curie a fost o fiziciană și chimistă de origine poloneză, stabilită în Franța, care a revoluționat cercetarea științifică. Împreună cu soțul său, Pierre Curie, a descoperit elementele chimice poloniu (numit după Polonia) și radiu și a dezvoltat cercetările asupra radioactivității – termen introdus chiar de ea. În 1903 a primit Premiul Nobel pentru Fizică, iar în 1911 Premiul Nobel pentru Chimie, devenind singura persoană care a câștigat două Premii Nobel în două domenii științifice diferite. În timpul Primului Război Mondial a organizat unități mobile de radiologie, care au ajutat la tratarea răniților. Cercetările sale au pus bazele radioterapiei moderne utilizate în tratamentul cancerului.

Miguel de Cervantes este considerat cel mai mare scriitor al limbii spaniole și unul dintre cei mai importanți autori din literatura universală. A avut o viață aventuroasă: a luptat în Bătălia de la Lepanto, unde a fost grav rănit, apoi a fost capturat de pirați și ținut prizonier în Algeria timp de cinci ani. Capodopera sa, „Don Quijote de la Mancha”, publicată în două volume (1605 și 1615), este considerată primul roman modern și una dintre cele mai influente cărți din toate timpurile. Personajele Don Quijote și Sancho Panza au devenit simboluri universale ale idealismului și realismului. În onoarea sa, cel mai prestigios premiu literar acordat autorilor de limbă spaniolă poartă numele Premiul Cervantes.

Leonardo da Vinci a fost pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator și om de știință italian, fiind considerat întruchiparea idealului renascentist. A realizat unele dintre cele mai celebre opere de artă din lume, precum „Mona Lisa”, aflată la Muzeul Luvru din Paris, și „Cina cea de Taină”, din Milano. Dincolo de artă, Leonardo a studiat anatomia umană, botanica, geologia, hidraulica și mecanica. Caietele sale conțin sute de schițe și proiecte pentru invenții care anticipau elicopterul, parașuta, tancul sau mașina zburătoare. Deși multe dintre ideile sale nu au putut fi construite în epoca respectivă, ele demonstrează un spirit inovator excepțional. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în Franța, la curtea regelui Francisc I.

Bertha von Suttner a fost o scriitoare, jurnalistă și activistă austriacă, una dintre cele mai importante personalități ale mișcării internaționale pentru pace. Romanul său „Jos armele!” (Die Waffen nieder!), publicat în 1889, a devenit una dintre cele mai influente lucrări pacifiste ale secolului al XIX-lea și a contribuit la schimbarea percepției publice asupra războiului. Bertha a fost o apropiată a lui Alfred Nobel și se consideră că l-a influențat în instituirea Premiului Nobel pentru Pace. În 1905 a devenit prima femeie din lume distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, fiind recunoscută pentru eforturile sale în promovarea dezarmării și soluționării pașnice a conflictelor internaționale. Astăzi este considerată una dintre fondatoarele mișcării pacifiste moderne.

Alternativa inspirată din natură propune imagini cu habitate naturale și specii de păsări europene pe partea din față a bancnotelor, iar pe verso, reprezentări ale instituțiilor Uniunii Europene. Bancnota de 5 euro ar ilustra un izvor montan și pasărea numită fluturaș de stâncă (wallcreeper).

Cele zece propuneri finale au rezultat în urma unui concurs european la care s-au înscris peste 1.200 de designeri grafici. Dintre aceștia, 25 au fost invitați să-și dezvolte proiectele, iar un juriu independent format din 21 de experți a selectat variantele aflate acum în consultare publică.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat că bancnotele euro sunt „mai mult decât un mijloc de plată”, ele reprezentând „una dintre cele mai tangibile expresii ale Europei”.

Consiliul Guvernatorilor BCE va decide designul câștigător până la sfârșitul anului 2026, luând în considerare rezultatele consultării publice, sondajele realizate în statele din zona euro și recomandările experților.

Noile bancnote nu vor intra imediat în circulație. După alegerea designului final, acestea vor trebui dezvoltate, testate și produse, iar actualele bancnote euro vor rămâne valabile pe toată durata procesului de tranziție.