Desertul delicios pe care îl mâncau țăranii noștri români în perioada interbelică. Și acum este o delicatesă ieftină și revigorantă

Chisălița este o mâncare tradițională din Oltenia și Banat, un desert simplu, dar foarte savuros, care se face din fructe de sezon, precum prune, corcodușe și cireșe. Astăzi e o delicatesă despre puțini mai știu, însă poate fi un desert foarte bun și delicios, iar zahărul poate fi înlocuit și cu alte ingrediente dulci.

Rețeta chisăliței este transmisă din generație în generație și este considerată un simbol al bucătăriei tradiționale din aceste regiuni ale României. Chisălița îmbină fructele românești care se transformă într-un savuros desert.

Chisălița este un fel de dulceață sau compot gros, ce poate fi folosit și ca umplutură pentru diverse prăjituri. Tradițional, această rețetă se prepara în lunile de vară și toamnă, când fructele erau din belșug.

Rețeta era simplă, dar foarte gustoasă, având în vedere că oamenii din aceste regiuni nu aveau multe ingrediente sofisticate la dispoziție în perioada interbelică, dar în schimb, aveau fructele naturale din grădinile proprii.

În Oltenia și Banat, chisălița era servită la mesele de sărbătoare, dar și în zilele obișnuite, fiind o mâncare cu rol de "gustare" după o zi grea de muncă pe câmp. Prunele, corcodușele și cireșele erau fructele de bază din care se făcea chisălița, iar vara și toamna, atunci când aceste fructe erau în sezon, gospodinele preparau cantități mari de chisăliță pentru a putea fi consumată pe parcursul întregului an.

Chisălița se prepară dintr-un amestec de fructe de sezon:

• Prune: Prunele sunt esențiale pentru această rețetă datorită texturii lor moi și dulci-acrișoare. Ele dau chisăliței o consistență groasă și un gust rafinat.
• Corcodușe: Acestea sunt fructe mici și acide, care adaugă un echilibru de aciditate în amestecul de fructe, contribuind la un gust proaspăt și revigorant.
• Cireșe: Cireșele, fie dulci, fie ușor acrișoare, sunt folosite pentru a da o notă de dulceață și culoare vibrantă chisăliței. Ele îmbogățesc desertul cu un parfum delicat.

• 500 g prune (mărunțite sau tăiate în jumătate)
• 300 g corcodușe
• 200 g cireșe
• 500 g zahăr
• 1 litru apă
• 1 linguriță scorțișoară (opțional)
• 1 lingură amidon sau făină (pentru îngroșare)
• Sucul de la 1 lămâie (pentru un gust mai proaspăt)

Ultimele trei ingrediente au fost adăugate în timp. La acea vreme, țăranii români doar fierbeau fructele și puneau zahăr. Ulterior, ei serveau chisălița cu mămăliga, printre preferințe

Pregătirea fructelor: Spală bine fructele, curăță-le de sâmburi și taie-le în bucăți mari, dacă este necesar. Poți folosi și fructe întregi, dar este mai bine să le tai pentru a obține o consistență mai fină.

Fierberea fructelor: Pune fructele într-o oală mare și adaugă apa. Fierbe-le la foc mediu până când fructele încep să se înmoaie, aproximativ 15-20 de minute.

Îndulcirea: După ce fructele s-au fiert, adaugă zahărul și amestecă pentru a se dizolva complet. Poți adăuga și scorțișoară, pentru a da un gust mai parfumat și mai complex.

Îngroșarea: Într-un bol mic, dizolvă amidonul sau făina într-o jumătate de cană de apă rece. Adaugă acest amestec în oală și continuă să fierbi la foc mic până când chisălița se îngroașă, având o consistență de compot gros.

Finalizarea: La final, adaugă sucul de lămâie pentru un gust mai echilibrat. Lasă să fiarbă câteva minute, amestecând constant.

Servirea: Chisălița se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe. Este delicioasă și poate fi savurată ca atare, alături de pâine de casă sau mămăligă.

Chisălița poate fi servită în mai multe moduri, în funcție de preferințele fiecăruia. Cel mai des, este servită simplă, ca desert - gustul său dulce-acrișor o face deosebit de reconfortantă.

De asemenea, o combinație clasică în bucătăria tradițională românească este cu mămăligă.

Unele gospodine preferă să adauge și brânză de burduf sau smântână alături de mămăligă, creând un preparat complet care îmbină dulceața fructelor cu gustul sărat al brânzei.