Deputații și senatorii, moment de reculegere în Parlament pentru Charlie Kirk, un american apropiat de Trump și asasinat în State pentru discursuri controversate. Pentru morții României, când?

Deputații și senatorii români au ținut un moment de reculegere pentru Charlie Kirk, activist american apropiat de Donald Trump, ucis în SUA într-un atac considerat politic. Gestul a trezit rumoare în România, unde mulți se întreabă de ce nu există aceleași momente de respect pentru victimele românești, care sunt foarte multe la număr. Doar în 2025 au avut loc numeroase crime, iar o tânără a fost ucisă cu sânge rece de un bărbat. Fata era și însărcinată în cinci luni și se afla de mână cu fiica ei de doar câțiva ani.

În ședința de luni, în Parlamentul României s-a ținut un moment de reculegere pentru Charlie Kirk, liderul organizației conservatoare Turning Point USA și apropiat al fostului președinte american Donald Trump. Kirk a fost asasinat pe 10 septembrie 2025, în timpul unui eveniment public desfășurat la Utah Valley University, în Statele Unite.

Atacatorul a tras de la distanță, iar glonțul l-a lovit pe Kirk în zona gâtului. Autoritățile americane au catalogat incidentul drept un „asasinat politic”, iar presa internațională a relatat pe larg despre moartea unuia dintre cei mai vocali activiști conservatori.

Decizia parlamentarilor români de a ține un moment de reculegere pentru un cetățean american a stârnit numeroase reacții critice. În spațiul public s-au ridicat întrebări privind lipsa unor astfel de gesturi atunci când români își pierd viața în tragedii de amploare.

„Pentru morții României, când vom avea momente de reculegere?”, întreabă numeroși comentatori pe rețelele sociale, amintind de victimele din tragedia de la Colectiv, de oamenii care mor anual în accidente rutiere sau în urma unor incendii din spitale, crime sau bolnavi.

Unii parlamentari din opoziție au criticat gestul, susținând că acesta arată mai degrabă o preocupare pentru imaginea internațională decât pentru propriul electorat. Alții au justificat decizia prin solidaritatea cu Statele Unite, partener strategic al României.

Momentul de reculegere pentru Charlie Kirk a adus în atenția opiniei publice problema selecției evenimentelor pentru care Parlamentul își exprimă respectul. În trecut, s-au ținut momente de reculegere pentru personalități politice sau culturale din străinătate, dar rareori pentru cetățenii români de rând.

Criticii spun că astfel de gesturi arată un dublu standard: în timp ce victimele din alte țări primesc recunoaștere oficială, românii care mor în tragedii colective sunt adesea uitați.

Inițiativa de a organiza un moment de reculegere în Parlamentul României în memoria activistului american Charlie Kirk a fost lansată de parlamentarii AUR. În Senat, propunerea a fost făcută de senatorul Ștefan Geamănu, iar în Camera Deputaților, de deputata Gianina Șerban, vicepreședinte al Camerei.

În Senat, solicitarea lui Geamănu a fost aprobată tacit de președintele Senatului, Mircea Abrudean, iar toți senatorii s-au ridicat în picioare pentru a păstra momentul de reculegere.

În Camera Deputaților, după momentul de reculegere, liderul grupului deputaților PNL, Gabriel Andronache, i-a solicitat Gianinei Șerban să respecte procedurile parlamentare și să aducă astfel de propuneri la cunoștința Biroului permanent înainte de a le prezenta în plen.

George Simion i-a criticat pe cei care nu au fost solidari cu gestul formațiunii AUR.

Liderul AUR a mai declarat și că a fost, la rândul său, amenințat cu moartea și i s-a spus că merită să aibă aceeași soartă ca și Charlie Kirk. George Simion nu a publicat încă și dovezile în acest caz.

Gestul parlamentarilor români este copiat după cel al politicienilor americani. Situația din Parlamentul României vine la patru zile după ce în congresul american s-a ținut un moment de reculegere pentru Charlie Kirk. Inițiatorul a fost președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (R., La.), care le-a cerut tuturor să se ridice în plenul Camerei.

Charlie Kirk s-a făcut remarcat în ultimul deceniu prin discursurile sale polarizante și prin apropierea față de Donald Trump. A fondat organizația Turning Point USA, prin care a promovat valori conservatoare în rândul tinerilor americani și a militat împotriva politicilor progresiste.

Discursurile sale au fost adesea controversate, fiind criticat pentru poziții dure privind drepturile minorităților, imigrația și politicile privind diversitatea. În ciuda criticilor, a devenit o figură influentă în tabăra republicană, fiind considerat un aliat de nădejde al fostului președinte Trump, care a declarat că asasinul merită pedeapsa capitală.

Moartea sa a provocat reacții puternice pe scena politică din SUA, iar președintele Joe Biden a transmis condoleanțe familiei, deși a condamnat „discursurile de ură care au divizat societatea americană”.

Conform celor mai recente statistici disponibile, în anul 2023, în România au fost înregistrate 212 omoruri, ceea ce reprezenta o rată de 1,11 omoruri la 100.000 de locuitori.

În anul 2025, România a fost zguduită de mai multe crime violente și cazuri de femicid care au atras atenția publicului și au generat dezbateri ample despre violența domestică și siguranța publică.

În prima jumătate a anului 2025, 30 de femei au fost ucise de parteneri sau foști parteneri, dublu față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste crime au fost catalogate drept femicid, iar autoritățile și organizațiile pentru drepturile femeilor au tras semnale de alarmă privind violența domestică în creștere.

În ultimele două săptămâni ale lunii iulie 2025, au avut loc mai multe crime comise de minori, la nivel național. Experții atrag atenția asupra semnelor de dereglare morală și afectivă, precum torturarea sau omorârea animalelor mici, care ar putea indica comportamente deviante în rândul adolescenților.

Emil Gânj a fost declarat cel mai căutat criminal din România în iulie 2025, fiind implicat în mai multe crime violente. Autoritățile au lansat apeluri publice pentru capturarea sa, iar cazul său a fost intens mediatizat, fiind considerat un simbol al criminalității periculoase din țară.

În august 2024, o femeie de 73 de ani și cei doi copii ai săi au fost găsiți morți în locuința lor din București. Toate victimele prezentau urme de violență, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei.

Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani, însărcinată în aproape cinci luni, a fost ucisă în plină zi pe 31 mai 2025, în complexul rezidențial Cosmopolis din Ilfov. Crima a fost comisă de fostul său iubit, Robert Lupu, în fața fetiței acesteia de trei ani. După atac, Lupu s-a sinucis cu aceeași armă. Moartea Teodorei Marcu a stârnit un val de indignare în România. Pe 3 iunie 2025, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat în fața Guvernului la București, cerând măsuri mai stricte împotriva violenței de gen și o schimbare culturală în abordarea acestor cazuri.

Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani cunoscut din mediul online și fost concurent la emisiunea „Next Star”, a decedat în aprilie 2025 în urma unei supradoze de droguri. Moartea sa a fost transmisă în direct pe TikTok de către Tudor Duma, zis „Maru”, un dealer cunoscut și condamnat anterior pentru trafic de droguri. În timpul transmisiunii, Rareș părea să se simtă rău, iar Duma a întârziat să solicite ajutor medical. Autopsia a relevat prezența a șase substanțe în organismul victimei, inclusiv metadonă, benzodiazepine, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa-PVP, indicând un consum de droguri de mare risc. Drogurile constituie o problemă majoră în România, mai ales în rândul tinerilor.

În Parlamentul României nu a existat după toate aceste cazuri niciun moment de reculegere din partea senatorilor și deputaților.