Demisia lui Marian Neacșu, în dezbatere. Ce soartă politică va avea vicepremierul? Opiniile tranșante ale lui Dragnea, Ponta și Teodorovici

Demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier al României, la doar câteva săptămâni după numire, a stârnit un val de reacții în spațiul public. Acesta a recunoscut că a plătit mită timp de opt ani către o funcționară ANAF, iar ulterior a devenit martor denunțător în dosarul instrumentat de DNA. Pe fondul acestei demisii rapide și a implicării într-un caz de corupție, atenția publică s-a mutat rapid asupra unui alt vicepremier – Marian Neacșu – aflat într-o situație cel puțin la fel de problematică din punct de vedere moral și juridic. Actualitate.net a contactat mai mulți politicieni români, însă puțini au ales să-și spună sincer părerea în chestiunea de față.

Dragoș Anastasiu, antreprenor cunoscut în domeniul turismului și transporturilor, a fost numit vicepremier pe 18 iunie 2025. La scurt timp după instalare, în presă au apărut informații potrivit cărora Anastasiu a fost martor denunțător într-un dosar DNA în care o funcționară ANAF este acuzată de luare de mită.

Conform documentelor din anchetă, Dragoș Anastasiu i-ar fi plătit acesteia sume lunare timp de aproximativ opt ani. Mai mult, totul a ieșit la iveală abia după ce un fost partener de afaceri al său a făcut un denunț la DNA, în urma căruia Anastasiu a fost audiat și a recunoscut faptele.

Deși nu a fost pus sub acuzare, situația sa a devenit imposibil de apărat public. Premierul Ilie Bolojan nu i-a cerut să-și dea demisia și s-a abținut, surprizător, la declarații pe marginea subiectului.

Anastasiu a demisionat din funcție pe 27 iulie, într-o mișcare rapidă și necesară din perspectiva opiniei publice.

În paralel, în guvern rămâne Marian Neacșu, vicepremier propus de PSD. Acesta a fost condamnat definitiv în anul 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat ilegal fiica în propriul cabinet parlamentar. Sentința a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind definitivă. Deși a fost reabilitat juridic, condamnarea rămâne un fapt, iar întrebările privind oportunitatea ocupării unei funcții înalt guvernamentale de către o persoană cu un astfel de trecut nu contenesc.

Societatea civilă și analiștii politici au început să pună problema unei duble măsuri în Guvernul Bolojan: Anastasiu a plecat în urma unui scandal, fără o condamnare, în timp ce Neacșu, cu o condamnare clară, rămâne într-una dintre cele mai importante funcții din Executiv.

De altfel, din câte putem observa, PSD nu pare să fie dispus să renunțe la Marian Neacșu, ba chiar liderii partidului au spus că nu există temei pentru retragerea lui, invocând reabilitarea juridică. În același timp, premierul Ilie Bolojan nu a exprimat niciun punct de vedere public privind menținerea lui Neacșu în guvern, deși cazul Anastasiu a fost tratat cu fermitate. Mai mult, PSD ar vrea să-l pună pe Marian Neacșu lider al grupului de reformă a companiilor de stat, poziție lăsată liberă după demisia lui Dragoș Anastasiu.

În urma tensiunilor din spațiul public după demisia lui Dragoș Atanasiu, mai multe voci au semnalat că și Marian Neacșu ar trebui să-și dea demisia.

Actualitate.net a luat legătura cu mai mulți politicieni români, printre care Sorin Grindeanu - lider PSD și fost ministru al Transporturilor, Victor Ponta - fost candidat la prezidențiale și premier al României, Marcel Ciolacu - lider PSD și fost premier, Nicolae Ciucă fost lider PNL și premier al României, Rareș Bogdan, premierul Ilie Bolojan, George Simion - liderul AUR, Anamaria Gavrilă - președinte POT, Allen Coliban - USR Brașov și deputat, Elena Lasconi - fosta lideră a partidului USR, Eugen Teodorovici - fost membru PSD și ministru al Finanțelor.

„Eu cred că niciunul nu are ce căuta în Guvern. Așa că nu mă întreba despre unul anume.”, a declarat Liviu Dragnea pentru Actualitate.net

„Cred că marea problema este că la ei totul funcționează pe logica din cazul “Anastasiu”. Adică ei au “dat șpaga” PSD niște funcții ca să facă ceva bun / tot ei țin subvențiile la partide ca să “dea spaga” partidelor și presei / tot ei au “dat șpagă” USR și UDMR pentru niște funcții. Și tot așa.

Pai, când l-au nominalizat Dl Bolojan și Dl Președinte Nicușor Dan, nu știau asta? (n.red. pe Marian Neacșu) Era un secret? De asta zic - ipocrizia e problema.”, a declarat Victor Ponta pentru Actualitate.net.

„Păi, haideți să vă spun părerea mea, care este întotdeauna obiectivă. Eu, acum, în locul domnului Bolojan, având în vedere că reforma statului, așa cum ei o doreau, pentru a nu mai fi dusă în derizoriu sau cât de cât să se repare problema către domnul Anastasiu, pentru că acum totul și s-a dus în derizoriu, ar trebui să facă o analiză pe toți băieții Guvernului, fără niciun fel de problemă. Atenție, ORNISS-ul este un efect al legii.

Domnul Anastasiu nu știe ce e la ORNISS. A spus că este așa o cărticică mare de completat. Și de ce spun de ORNISS? Anastasiu spune că a avut. El nu știe ce vorbește, deci el nu are ORNISS. Nu l-a primit, că nu ți-l dă nimeni prin poștă. Dacă s-a cerut ORNISS, fiind consilier prezidențial, și i s-a dat, acolo, avem două variante.

Dacă s-a scris în acel certificat exact istoricul domniei sale. Dacă da, domnul Bolojan l-a primit în administrația prezidențială ca și consilier prezidențial. Ceea ce e grav.

Dar dacă s-a făcut ORNISS și acolo se scrie acest lucru, are o problemă Bolojan pentru că a zis, da, nu contează, mergem mai departe. Dar dacă faptele nu s-au scris, domnul Nicu Marcu trebuie să plece de la șefia ORNISS. Pentru că el e cel care, de când e șef, a putut să emită acest certificat ORNISS.

Deci, domnule Bolojan, eu așa aș face. O analiză a tuturor celor care sunt în cabinet. Nu sunt singurii care au

Premierul trebuie să facă, ca să fie corect față de țară, o analiză concretă, expusă public, ca să nu mai fie niciun fel de dubiu sau articole prin presă, sau tăcere și ceva deoparte. Dom’le, ăștia sunt. Asta e echipa. E verificată. Astea sunt problemele. Aveți altceva? Spuneți voi. Că poate niciodată nu știi exact ce și cum. Abordați-i frumos, să văd exact ce probleme sunt. Adică nu poți să pui pe cineva ministru sau chiar vicepremier fără să ai absolut toate detaliile.”, a declarat Eugen Teodorovici pentru Actualitate.net.

Nicolae Ciucă a preferat să se abțină de la discuții pe marginea subiectului, motivând retragerea din viața publică. „Bună ziua! Vă rog să acceptați scuzele că nu comentez. După ce am ieșit din viața publică am decis să nu comentez despre politică! Vă mulțumesc pentru înțelegere!”

Rareș Bogdan și-a promis că un an se va abține de la comentarii despre politica din România, indiferent de subiect. „În 2025 nu comentez politica internă deloc. Am rezistat până acum, aproape 7 luni, cred ca mai rezist 5 luni. Din ianuarie încolo pe politica internă. Până atunci, strict teme europene și internaționale. Și acum sunt într-o misiune UE în Abu Dhabi, merg spre Riad și, de acolo, Rabat și Osaka, în calitate de Vicepreședinte al Comisiei de Politică Externă a PE. Vorbim în septembrie sau ianuarie”

Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Elena Lasconi, George Simion, Anamaria Gavrilă, Allen Coliban nu au răspuns întrebării Actualitate.net. Fie nu au citit mesajul, fie nu au dorit să comenteze situația tensionată din interiorul Guvernului.

Notă de redacție: Dragoș Anastasiu a declarat că a deținut un certificat ORNISS

DragoşAnastasiu a confirmat public, pe 27 iulie 2025, că a deținut un certificat ORNISS în perioada în care a ocupat funcțiile de consilier prezidențial și, ulterior, de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan. El a precizat că nu și‑a „dat singur, ci l‑a primit” prin procedurile oficiale.

Faptul că Dragoș Anastasiu a avut certificat ORNISS înseamnă că a avut acces legal la informații clasificate ale statului român, în funcție de nivelul certificatului primit.

Certificatul ORNISS este eliberat doar în urma unor verificări amănunțite de securitate făcute de SRI, SIE și alte structuri competente.

Obținerea unui certificat ORNISS presupune o verificare extrem de riguroasă, tocmai pentru a exclude orice vulnerabilitate de securitate națională, inclusiv legată de:

• condamnări penale,
• dosare penale în curs,
• apartenență la rețele infracționale sau activități dubioase,
• riscuri de șantaj sau influențabilitate,
• probleme de integritate sau corupție.

Persoana care urmează să dețină un certificat ORNISS este verificată de Serviciul Român de Informații (SRI) pentru cetățeni români și de SIE în cazul cetățenilor străini.

Conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a HG nr. 585/2002, procedura de verificare include:

• Cazierul judiciar
• Dosare penale în curs
• Activitatea profesională
• Situația financiară (datorii semnificative = risc)
• Relațiile apropiate cu persoane implicate în fapte ilegale
• Posibile relații cu servicii străine

Dacă Dragoș Anastasiu a avut certificat ORNISS, așa cum a declarat pe 27 iulie, înseamnă că nu s-a respectat procedura de verificare, iar acordarea certificatului nu s-a realizat după procedura legală. Fie faptele nu s-au trecut în certificat, fie s-a trecut cu vederea, cum spune și Eugen Teodorovici.

De altfel, dacă, totuși, Dragoș Anastasiu a fost verificat și i s-a dat cu bună știință certificatul ORNISS, cu voia premierului României, Ilie Bolojan, situația este foarte gravă.

Dragoș Anastasiu a avut dreptul legal și instituțional de a consulta informații clasificate în perioada în care a deținut funcții în stat, în funcție de nivelul certificatului primit. Fără acest certificat, i-ar fi fost interzis să acceseze astfel de date, chiar dacă ocupa o funcție înaltă.

Dragoș Anastasiu nu este parlamentar, ci a ocupat funcții executive (executiv prezidențial și guvernamental), domenii în care certificatul ORNISS poate fi derulat chiar și fără public disclosure.

ORNISS este acronimul pentru Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Este o instituție publică din România, aflată în subordinea Guvernului României, care are rolul de a coordona, controla și autoriza accesul la informațiile clasificate în cadrul instituțiilor publice și al entităților private care gestionează astfel de informații.

Începând cu anul 2006, prin modificări adoptate de Parlament și promulgate de președintele Traian Băsescu, s-a eliminat cerința ca deputații și senatorii să obțină certificatul ORNISS pentru a accesa informații clasificate de nivel secret de stat sau secret de serviciu. Însă continuă să existe proceduri interne aprobate de ORNISS pentru accesul lor.