Cum ar putea influența microbiomul intestinal anxietatea socială? Ce arată un studiu legat de această afecțiune tot mai răspândită?

Anxietatea socială este o tulburare frecventă, caracterizată prin frică intensă de interacțiuni sociale. Tradițional, a fost privită ca o afecțiune a creierului. Însă un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) sugerează că o parte importantă din această problemă ar putea începe, de fapt, în... intestin.

Cercetătorii au descoperit că bacteriile intestinale provenite de la persoane cu tulburare de anxietate socială (SAD – Social Anxiety Disorder) pot induce frică socială crescută la șoareci.

Rezultatul întărește legătura tot mai bine documentată dintre microbiomul intestinal și sănătatea mintală, oferind noi perspective asupra cauzelor și tratamentului anxietății sociale.

SAD afectează până la 10% din populație și debutează adesea în copilărie sau adolescență. Persoanele afectate resimt o teamă disproporționată față de interacțiunile sociale și pot evita situații precum vorbitul în public, întâlnirile sau chiar simplul contact cu necunoscuți. Deși există tratamente, multe persoane nu răspund eficient la cele actuale, iar cauzele biologice ale tulburării rămân parțial învăluite în mister.

Cercetătorii de la University College Cork și APC Microbiome Ireland au colectat probe de materii fecale de la persoane cu SAD și de la persoane sănătoase. Acestea au fost folosite pentru transplanturi fecale (FMT) la șoareci care fuseseră tratați anterior cu antibiotice pentru a le elimina flora intestinală existentă.

Rezultatele au fost surprinzătoare: șoarecii care au primit microbiota provenită de la pacienți cu anxietate socială au manifestat o frică socială crescută în situații specifice. Nu au prezentat, însă, alte comportamente asociate anxietății generale sau depresiei, ceea ce sugerează un efect foarte specific asupra fricii sociale

Analizele biologice au arătat mai multe modificări semnificative:

• Hormonul de stres (corticosteronul) avea niveluri bazale mai scăzute.
• Sistemul imunitar era alterat, cu niveluri reduse de citokine și modificări ale celulelor T și macrofagelor.
• Oxitocina – hormon asociat cu atașamentul și comportamentele sociale – era redusă în regiuni cerebrale implicate în procesarea fricii, cum ar fi nucleul stria terminalis.
• Expresia genetică în zone ale creierului arăta o scădere a genelor legate de inflamație și de funcționarea barierei hematoencefalice

Toate aceste schimbări sugerează că microbiomul intestinal poate influența comportamentul prin interacțiuni complexe între intestin, sistemul imunitar și creier.

Este pentru prima dată când un studiu demonstrează clar că microbiomul unei persoane cu anxietate socială poate transmite trăsături comportamentale specifice – în acest caz, frica socială – la un alt organism.

Până acum, legătura dintre intestin și sănătatea mintală a fost mai ales coroborată prin observații. Acum, există o dovadă directă a unei relații cauzale.

Deși studiul a fost realizat pe șoareci, el deschide calea pentru dezvoltarea unor terapii care vizează microbiomul: probiotice, prebiotice, schimbări alimentare sau intervenții personalizate asupra florei intestinale.

Totodată, subliniază importanța abordării sănătății mintale într-un mod holistic – luând în considerare conexiunile profunde dintre creier, sistemul imunitar și intestin.

De ce e bun aerul sărat pentru sănătate? Ce spun studiile despre aerosolii din saline și de la mare?

De la plimbările pe malul mării la ședințele de haloterapie în saline naturale sau saline artificiale, tot mai mulți oameni caută beneficiile aerosolilor salini — acele particule fine de sare aflate în suspensie în aer. Se spune că ajută la respirație, ameliorează boli ale pielii și chiar reduc stresul. Dar cât de reale sunt aceste efecte și ce spune știința despre ele? Utilizarea sării pentru sănătate nu e o invenție modernă. În Grecia antică, Hipocrate recomanda inhalarea aburilor cu sare pen