Cum a ajuns o melodie românească un hit internațional plagiat în anii 1950: povestea cântecului „Sanie cu zurgălăi”

„Sanie cu zurgălăi” este un cântec românesc compus în 1936 de românul de origine evreiască Richard Stein, pe versurile poetului Liviu Deleanu. Inițial, piesa fusese scrisă special pentru marea interpretă Maria Tănase, însă aceasta a refuzat să o cânte, considerând-o de proastă calitate.

În ciuda refuzului divei, melodia nu a rămas în uitare: a fost înregistrată în 1937 de alți artiști ai vremii, precum Silvian Florin și Petre Alexandru (pentru case de discuri ca His Master’s Voice și Radio România). Astfel, piesa a început să circule în perioada interbelică, deși nu devenise încă un hit răsunător.

După Al Doilea Război Mondial, renașterea cântecului a venit prin vocea interpretei populare Maria Lătărețu. În 1949, Lătărețu a înregistrat o versiune modernizată a melodiei, adăugându-i un refren și modificând parțial versurile.

Această interpretare din 1949 este considerată versiunea care a consacrat piesa și a transformat-o într-un șlagăr îndrăgit în România.

Datorită difuzării la radio și succesului în rândul publicului, „Sanie cu zurgălăi” a devenit rapid recunoscută pe plan național, pregătindu-și drumul către scenele internaționale.

Succesul local al melodiei a făcut ca ecoul său să depășească granițele țării. La începutul anilor ‘50, cântecul ajunge în mod neașteptat peste Ocean: în 1953, renumitul chitarist american Les Paul a descoperit melodia – probabil prin intermediul unui disc cu versiunea Mariei Lătărețu – și a adaptat-o pentru publicul occidental.

Sub titlul schimbat în „Johnny Is the Boy for Me”, Les Paul a păstrat integral linia melodică a cântecului românesc, adăugându-i versuri în limba engleză (scrise de Paddy Roberts și Marcel Stellman) și interpretând-o alături de soția sa, Mary Ford.

În noua sa formă, piesa a devenit imediat un hit pe piața din Statele Unite , fără însă ca numele compozitorului român să fie menționat nicăieri.

Tot în 1953, melodia a cucerit și publicul francez, indirect: legendara Édith Piaf a auzit varianta lui Les Paul și a înregistrat propria versiune în franceză, intitulată „Johnny, tu n'es pas un ange”. Piaf a imprimat cântecul în decembrie 1953, cu versuri în franceză scrise de Francis Lemarque.

Pe discul Édith Piaf, drept compozitor al muzicii era creditat tot Les Paul, întrucât versiunea ei se baza pe adaptarea lansată de acesta.

Astfel, paradoxal, un cântec născut în România ajunsese celebru în Occident sub alt nume și cu alt autor trecut pe copertă. În anii ce au urmat, „Sanie cu zurgălăi” a circulat și în alte țări și limbi – de pildă, a apărut o versiune în Serbo-Croată („Svaku ženu volim ja”), ba chiar și o variantă în ebraică și idiș – ceea ce confirma statutul de șlagăr internațional al melodiei

În spatele Cortinei de Fier, compozitorul Richard Stein afla cu uimire că muzica sa făcea furori în Occident, dar sub semnătura altcuiva. Deoarece Les Paul nu a recunoscut și nu a creditat deloc autorul originar, Stein a decis să ia atitudine.

Devenit între timp și avocat prin studii, el a intentat în anii 1950 un proces de plagiat împotriva lui Les Paul, cerând recunoașterea drepturilor de autor asupra compoziției.

A fost unul dintre primele procese de acest gen din industria muzicală internațională, iar argumentele lui Stein erau de necontestat – melodia era practic identică.

Deși contextul era dificil (Stein trăia în România comunistă și nu a putut să își pledeze cauza personal într-o instanță americană, din cauza restricțiilor de călătorie ale epocii), justiția i-a dat în cele din urmă câștig de cauză compozitorului român.

Victoria legală a confirmat oficial paternitatea lui Richard Stein asupra melodiei. Cu toate acestea, a fost o victorie amară: dincolo de hotărârea judecătorească, reputația internațională a piesei rămăsese atașată numelui lui Les Paul. Chiar și după ce Stein a câștigat procesul, multe înregistrări și baze de date muzicale – inclusiv celebra versiune a lui Piaf – au continuat să îl crediteze pe Les Paul drept compozitor.

Practic, în conștiința publicului occidental, autorul real al melodiei a rămas în umbră zeci de ani.

În anii 1980, „Sanie cu zurgălăi” a revenit din nou în atenția publicului internațional. Trupa belgiană Vaya Con Dios, aflată la debut, a inclus în 1988 pe albumul lor o reinterpretare a versiunii franceze a cântecului (cea intitulată „Johnny, tu n'es pas un ange”). Din păcate, și de această dată, creditele acordate pe disc au fost eronate: albumul îi menționa ca autori ai piesei pe Édith Piaf, Les Paul și Francis Lemarque – ignorându-l complet pe compozitorul original, Richard Stein. Fără să știe, publicul din nou asculta melodia românească atribuită altor nume celebre.

Această situație a atras atenția autorităților din România abia după căderea regimului comunist. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR-ADA) s-a autosesizat și, în iulie 2001, la nouă ani după moartea lui Stein, a intentat un proces împotriva formației Vaya Con Dios pentru plagiat.

Motivul? Trupa plătise în continuare royalties (drepturi de autor) către Les Paul, ca pretins compozitor, în loc să achite drepturile către succesorii de drept ai lui Richard Stein.

Procesul din 2001 a readus în discuție paternitatea cântecului, de data aceasta într-o lume eliberată de cenzura comunistă. Chiar dacă demersul nu a avut ecoul mediatic al cazului din anii ’50, el a subliniat din nou injustiția istorică făcută compozitorului român.

Din nefericire, în ciuda acestor eforturi târzii, în multe arhive muzicale internaționale numele lui Les Paul figurează și astăzi ca autor al melodiei, dovadă a cât de greu se poate schimba o atribuire greșită după atâția ani.

Compozitorul Richard Stein nu a ajuns niciodată o vedetă cu nume răsunător, însă contribuția sa muzicală a intrat definitiv în patrimoniul cultural. Stein și-a continuat cariera în țară ca profesor de muzică, formând generații de elevi și compunând și alte melodii populare (este autorul șlagărului „Ți-am luat un mărțișor”, printre altele).

Originar dintr-o familie evreiască din Roman, el a trăit toată viața în România, trecând cu demnitate peste nedreptățile suferite. S-a stins din viață în 1992, la 83 de ani, fără a apuca să vadă repunerea completă a adevărului în privința creației sale. Cu toate acestea, datorită lui, „Sanie cu zurgălăi” rămâne un cântec emblematic, cântat și astăzi cu drag de public, atât în versiunea românească originală, cât și în reinterpretări internaționale.

Cât despre textierul melodiei, poetul Liviu Deleanu, viața lui a fost marcată de tumultul istoriei. Deleanu, un intelectual cu vederi de stânga și de origine evreiască, a fost nevoit în 1940 să fugă din România și să se refugieze în Basarabia aflată sub dominație sovietică, pe fondul persecuțiilor și al climatului politic ostil din țară.

În timpul războiului, s-a refugiat până la Moscova, continuând să scrie și să traducă literatură, însă lovitura cea mai dureroasă a venit când a aflat că părinții săi au pierit în Pogromul de la Iași din 1941.

După război, Liviu Deleanu s-a stabilit la Chișinău, unde a devenit o figură de seamă a literaturii moldovenești postbelice, dedicându-se în special poeziei pentru copii. A murit în 1967 la Chișinău, fiind astăzi omagiat prin faptul că o stradă și un liceu din oraș îi poartă numele.

Povestea cântecului „Sanie cu zurgălăi” ilustrează în mod dramatic destinul imprevizibil al unei creații artistice: de la o melodie refuzată de o mare cântăreață, la un șlagăr național, apoi la un hit internațional furat, recuperat tardiv de autorul său.

În pofida obstacolelor, plagiat, regimuri opresive, ani de uitare, muzica lui Richard Stein a supraviețuit și a încântat generații de ascultători din întreaga lume. Iar astăzi, când ascultăm acordurile vesele de clopoței ale acestui cântec, ne amintim nu doar de ritmul săltăreț al unei romanțe de demult, ci și de istoria zbuciumată a oamenilor care i-au dat viață.

Test de cultură cinematografică cu 8 întrebări interactive despre filme celebre: Cine a jucat rolul principal în “Forrest Gump”?

Testează-ți cunoștințele despre filmele celebre cu acest test de cultură cinematografică! 8 întrebări interactive despre actori, regizori și filme iconice te așteaptă. Cine a jucat rolul principal în “Forrest Gump”?