Cu ce virus gripal se confruntă România iarna asta: „Vorbim de o infecție generalizată, care poate duce la complicații serioase”

România se confruntă, la începutul acestui sezon rece, cu primele cazuri confirmate de gripă A(H3N2), subclada K, o variantă a virusului gripal deja prezentă în mai multe state europene. Potrivit specialiștilor, sezonul gripal a debutat mai devreme decât în anii precedenți și se manifestă cu o intensitate crescută, punând presiune pe spitale și crescând riscul de complicații, în special în rândul persoanelor vulnerabile.

Sezonul gripal din această iarnă a început mai devreme decât în mod obișnuit, iar datele Institutului Național de Sănătate Publică confirmă o creștere accelerată a numărului de îmbolnăviri. Medicii avertizează despre circulația unei variante de gripă A(H3N2), subclada K, cunoscută pentru transmiterea rapidă și pentru formele clinice variate pe care le poate provoca.

Specialiștii atrag atenția că, deși termenul de „super gripă” este unul popular, nu medical, tulpina aflată în circulație poate determina un număr mare de cazuri într-un timp scurt și poate afecta sever persoanele în vârstă sau pe cele cu boli cronice.

Dr. Adrian Gabriel Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a explicat care este situația actuală din spitale și care sunt riscurile asociate acestei forme de gripă.

„Eficiența mai redusă sau mai mare a vaccinării sunt lucruri pe care le vom analiza după un interval de timp. Nu se poate spune acum. Deocamdată știm că există o simptomatologie asemănătoare, că pacienții au o paletă largă de forme clinice și că persoanele în vârstă sau cele cu boli cronice sunt cele care pot dezvolta forme severe. Gripa nu este doar o boală pulmonară. Este o boală a întregului organism. În formele severe, vorbim de o infecție generalizată, care poate duce la complicații serioase și, din păcate, uneori chiar la deces. Aceste lucruri le știm foarte bine și din alte sezoane”, a declarat dr. Marinescu.

Gripa nu trebuie confundată cu o simplă răceală și că evoluția rapidă a bolii reprezintă un semnal de alarmă important, mai ales pentru categoriile vulnerabile.

La Institutul „Matei Balș”, unul dintre principalele centre de tratare a bolilor infecțioase din România, se observă deja o creștere semnificativă a numărului de pacienți care se prezintă la camera de gardă. Deși nu toate cazurile sunt grave, volumul mare de solicitări pune presiune constantă pe personalul medical.

„În momentul de față avem peste 50 de prezentări în 24 de ore. Poate chiar mai mult. Vorbim de infecții respiratorii acute în general, dar primordial de gripă. Sunt și forme ușoare, inclusiv la copii, dar este o creștere de aproximativ 50% a prezentărilor la camera de gardă. Lucrul acesta pune presiune pe spitale și ne așteptăm ca în următoarele două luni circulația virusurilor gripale să fie intensă”, a precizat managerul spitalului.

Vârful sezonului gripal nu a fost atins încă, iar numărul cazurilor ar putea continua să crească în următoarele săptămâni.

Un aspect important semnalat de specialiști este diferența clară dintre gripă și o viroză respiratorie obișnuită. Modul de debut și evoluția simptomelor sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului.

„Gripa este boala care te pune la pat foarte repede, în mai puțin de 24 de ore. Durerile musculare și articulare sunt intense, ai senzația că ai fost bătut, iar starea generală se alterează rapid. Febră mare înseamnă peste 39 de grade. Sub 38 nu vorbim de febră. Mulți pacienți vin cu 37,2 și spun că e febră mare, dar nu este adevărat. Contează dinamica, succesiunea simptomelor și faptul că boala evoluează rapid”, a adăugat dr. Marinescu.

Autoritățile medicale recomandă populației să fie atentă la semnele de agravare, în special atunci când febra este ridicată, durerile sunt intense și starea generală se deteriorează într-un timp scurt. Consultul medical este indicat mai ales pentru persoanele cu risc crescut, pentru a preveni apariția complicațiilor.

A(H3N2), subclada K este o variantă genetică a virusului gripal de tip A, subtipul H3N2, identificată prin clasificarea sa filogenetică.

Gripa A este unul dintre principalele tipuri de virus gripal care infectează oamenii. H3N2 indică două proteine de pe suprafața virusului: H (hemaglutinină) tip 3, N (neuraminidază) tip 2. Acest subtip este cunoscut pentru răspândire rapidă, afectarea mai severă a vârstnicilor și copiilor, sezonalitate accentuată în epidemii.

Subclada K: virusurile gripale suferă mutații constante. Pe baza acestor mutații, ele sunt grupate în clade (grupuri mari), subclade (subgrupuri mai precise).

Subclada K este un subgrup genetic al H3N2, definit printr-un set specific de mutații la nivelul proteinei hemaglutinină. Această clasificare este folosită de OMS, centrele de supraveghere epidemiologică, laboratoarele de referință.

De ce este importantă subclada K

Ajută la monitorizarea circulației virusului, evaluarea eficienței vaccinului antigripal, detectarea variantelor care pot provoca forme mai severe sau pot ocoli parțial imunitatea.

Unele subclade H3N2 au fost asociate, în anumite sezoane, cu rata mai mare de spitalizare, simptome mai intense, mai ales la persoanele vulnerabile.

Vaccinurile sezoniere sunt actualizate anual tocmai pentru a acoperi cladele și subcladele aflate în circulație, inclusiv variante de H3N2, precum subclada K, dacă este considerată relevantă epidemiologic.

În România există vaccinuri antigripale disponibile pentru sezonul gripal actual (2025–2026), care includ protecție împotriva virusului gripal A(H3N2), deși nu sunt specifice doar pentru subclada K.

Campania de vaccinare antigripală în România se desfășoară de obicei toamna și continuă pe durata sezonului rece. Vaccinarea este recomandată în cabinetele medicilor de familie și poate fi făcută și în clinici private.

Vaccinurile disponibile în sezonul 2025–2026 sunt formulate pe baza recomandărilor internaționale (OMS și EMA) și conțin tulpini de gripă incluse în vaccinul sezonier.

Pentru sezonul gripal 2025/2026, vaccinurile grippale recomandate includ, printre altele, o tulpină A(H3N2)-like, care oferă protecție împotriva formelor de virus A(H3N2) circulante.

Aceste vaccinuri nu sunt concepute pentru a include genetic exact subclada K ca componentă separată, dar protejează împotriva virusurilor H3N2 la care subclada K este legată. Vaccinurile sunt actualizate anual pentru a reflecta cel mai bine tulpinile prevalente.

Deși vaccinul sezonier include o componentă A(H3N2), nu este un vaccin „perfect adaptat” exclusiv pentru subclada K, iar eficiența poate fi mai scăzută dacă virusul circulant se diferențiază antigenic. Totuși, vaccinarea oferă în continuare proteție semnificativă împotriva formelor severe de boală și spitalizare provocate de circulația virusului H3N2, inclusiv variante legate de subclada K.