Istorie impresionantă: Cea mai veche stradă din Capitală și mahalalele Bucureștiului

6 minute
Publicat:
Actualizat:
Autor: Redacția actualitate.net

Având în vedere istoria bogată a Bucureștiului, de-a lungul vremii, au existat multe străzi vechi și importante în capitala României. Una dintre ele este strada Franceză, urmată de strada Smârdan, menționate ca fiind printre cele mai vechi străzi ale orașului, ambele localizate în Centrul Istoric din București.

Strada Smârdan, cea mai veche stradă din București

Strada Smârdan, situată în centrul istoric al Bucureștiului, a fost inițial o cale de comunicație dacică, iar ulterior, în perioada medievală, a devenit o stradă importantă, fiind menționată în documente din secolul al XV-lea și al XVI-lea. Această stradă a fost mărturia multor evenimente istorice și a evoluției arhitecturale a orașului.

Așa cum am menționat mai sus, o altă stradă cu o vechime considerabilă este și Strada Franceză, de asemenea situată în centrul istoric, care își datorează numele perioadei în care în zonă s-au stabilit mulți meșteșugari francezi.

În perioada fanariotă, strada Smârdan a continuat să fie un centru comercial vital, cu numeroase prăvălii, ateliere și hanuri. Pe măsură ce orașul s-a extins și modernizat în secolul 19, strada Smârdan a păstrat în continuare importanța sa comercială și socială. Numeroase clădiri au fost construite în stiluri arhitecturale variate, reflectând influențele vremii.

În secolul 20, și ulterior, în secolul 21, strada a suferit schimbări semnificative, cu numeroase clădiri fiind afectate de cutremure, războaie și regimul comunist. În ultimii ani, zona a fost revitalizată, devenind un punct de atracție pentru turiști și localnici, datorită cafenelelor, restaurantelor și cluburilor.

Clădirile de pe strada Smârdan sunt un amestec eclectic de stiluri arhitecturale, de la cele tradiționale românești la cele neoclasice și moderniste, fiind un exemplu grafic al evoluției arhitecturale a Bucureștiului. Strada Smârdan a fost dintotdeauna asociată cu comerțul și meșteșugurile, găzduind numeroase prăvălii și ateliere, de la cofetari și săpunari la tâmplari și fierari.

Zona a fost un loc de întâlnire și socializare, oferind un cadru pentru activități culturale și sociale. De asemenea, aici au avut loc numeroase evenimente istorice și sociale relevante pentru evoluția orașului.

Astăzi, Smârdanul este o destinație populară pentru cei interesați de istoria și cultura Bucureștiului, oferind o combinație de locuri istorice, prăvălii moderne, restaurante, baruri și cafenele, și reprezentând un exemplu fascinant de coexistență între trecut și prezent.

Strada Franceză, una dintre cele mai vechi străzi din Capitală

Strada Franceză, situată într-o zonă cunoscută pentru istoria și arhitectura sa, a avut de-a lungul timpului numeroase denumiri (n.r. Centrul Istoric București), iar numele actual îl are de la meșteșugarii și comercianții francezi care s-au stabilit acolo în secolul al XIX-lea.

Încă din perioada medievală, zona în care se află Strada Franceză a fost activă din punct de vedere comercial și social. În perioada dominației otomane, zona în care se află Strada Franceză a fost influențată de activitățile comerciale și culturale ale vremii.

În secolele 18 și 19, strada a devenit un loc popular pentru negustori și meșteșugari, adăpostind numeroase magazine, ateliere și hanuri. Aceasta a fost o perioadă în care strada Franceză și-a consolidat identitatea comercială și socială, devenind un punct de referință pentru locuitorii orașului și vizitatori.

De-a lungul secolului 20, Strada Franceză, precum multe alte zone din centrul Bucureștiului, a trecut prin multiple schimbări, atât din punct de vedere arhitectural, cât și social și politic, reflectând evoluțiile și tumultul istoric al României.

În timpul regimului comunist, multe dintre clădirile istorice au fost neglijate sau modificate, iar unele au fost chiar demolate pentru a face loc noilor construcții. Strada Franceză a reușit totuși să își păstreze o parte din farmecul său istoric.

Strada Franceză dispune de o serie de clădiri cu arhitectură impresionantă, multe dintre ele fiind în stil neoclasic sau baroc, reflectând perioadele istorice din care datează. Unele dintre aceste clădiri au fost restaurate, în timp ce altele așteaptă încă reabilitarea.

Strada Franceză și-a păstrat spiritul vibrant, fiind cunoscută pentru cafenelele, restaurantele și magazinele sale. Aici se află și diverse instituții culturale și sociale, fiind un loc de întâlnire și socializare pentru locuitorii orașului.

Pentru turiști, Strada Franceză este adesea un punct de atracție datorită farmecului său autentic și clădirilor istorice.

Mahalalele Bucureștiului

Bucureștiul dezvăluie o panoramă vibrantă și complexă a existenței sale. O privire asupra centrului vechi ne oferă o călătorie fascinantă în trecut, dezvăluind schimbările semnificative ale orașului de-a lungul anilor.

Intrând în lumea Bucureștiului de odinioară, ne confruntăm cu un peisaj urban vibrant, ce radiază prin mahalalele istorice, împărțite cu măiestrie în sectoare colorate: de Roșu, de Galben, de Verde, de Negru și de Albastru. Deși astăzi centrul vechi al orașului este bine cunoscut pentru barurile și cafenelele sale moderne, istoria sa adânc înrădăcinată scoate la iveală o lume uitată, plină de viață și tradiție.

Mahalaua Scaunelor, așezată strategic între Biserica Caimata și teritoriul ocupat odată de văduva Tudora Oleangioaica din Popa Pătru, era un hub pentru uleieri și vânzători de carne și pește. Cu produsele venind direct din Obor și traversând Podul Târgului de-afară, actuala Calea Moșilor, era un punct vital în calea comercială a orașului.

Vecina ei, Mahalaua Colţea, se remarcă prin aglomerația sa, mai mult decât prin întindere, unind Ulița Turnului cu Mahalaua Scaunelor și, în același timp, întinzându-se de la podul lui Ceamur până la blănarii de lângă Sf. Gheorghe-Nou. În continuare, Mahalaua Sf. Gheorghe-Nou constituie un legământ între piața omonimă și Târgul Cucului, mergând în jos prin Rogojinari până la Groșii-Cojocari.

Vestigii ale vremurilor trecute sunt evidente și în Mahalaua Sf. Gheorghe-Vechi, care și-a făcut loc de la strada Decebal actuală, străbătând zone precum Boiangii și Gabroveni, pentru a se învecina cu Mahalaua Sf. Niculae-Șelari. Această zonă cuprindea și renumitul Han cu Tei, un reper important al zonei.

Mahalaua Stelea, denumită astfel după biserica omonimă, își găsea locul între Calea Moșilor și Calea Călărașilor, în timp ce Mahalaua Sf. Ion-Nou îmbrățișa spațiile înconjurătoare bisericii și se întindea până la Șoseaua Vergului (Calea Călărașilor).

Erau de asemenea prezente și Mahalaua Curtea Veche, Mahalaua Sf. Niculae-Șelari, Mahalaua Şerban-Vodă, Mahalaua Sf. Dumitru, și Mahalaua Biserica Doamnei, fiecare cu propria sa istorie și caracter unic, fiecare având o poveste de spus despre istoria și dezvoltarea Bucureștiului.

Prin păstrarea acestor istorii, ne conectăm cu trecutul orașului, deslușind straturile timpului și apreciind schimbările prin care a trecut Bucureștiul, de la mahalalele sale comerciale vibrante, pline de viață și culoare, până la centrul cosmopolit modern de astăzi.



Ne găsești și aici: Google News Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine