Laptele de gandaci, noua senzatie in nutritie. Contine de patru ori mai multi aminoacizi decat laptele de bivolita. Cum poți să-l consumi

Un studiu științific controversat atrage atenția asupra unei surse neobișnuite de nutrienți: laptele secretat de un anumit tip de gândac ar depăși valoarea nutritivă a laptelui de vacă. În același timp, produse alimentare pe bază de insecte, inclusiv înghețată cu „lapte de insecte”, sunt deja disponibile pe piață.

Această băutură are de 22 de ori mai mult calciu decât laptele de vacă. Este plină de antioxidanți și îmbunătățește sănătatea cardiovasculară VIDEO

Toată lumea asociază calciul cu laptele, dar nu doar pentru culoare, ci și pentru că în lapte găsim o cantitate mare de calciu. Există însă studii care arată că o anumită plată are de 22 de ori mai mult calciu decât lapte. Se poate consuma și sub formă de ceai. Deși este adevărat că produsele lactate și peștele, printre care somonul, păstrăvul și tonul, sunt surse naturale de calciu care oferă organismului uman toate proprietățile acestui mineral important, există și altă metodă prin care poți

O cercetare aparent exotică, dar riguroasă, propune o schimbare radicală de paradigmă: o substanță secretată de o specie de gândac tropical ar putea fi noua „super-alimentație” a viitorului. Studiul, publicat într-un jurnal științific de specialitate, demonstrează că acest „lapte” conține mai mulți nutrienți decât produsele lactate tradiționale.

Între timp, start-up-uri din Africa de Sud și alte părți ale lumii au început deja să utilizeze ingrediente derivate din insecte pentru a crea deserturi inovatoare, precum înghețata cu „entomilk”.

Studiul despre laptele de gândaci au fost realizat în 2016 (Jurnalul International Union of Crystallography), realizat de cercetători din India, dar și alții din întreaga lume. Oamenii de știință au descoperit că femelele Diplopterapunctata produc cristale proteice – un „lapte” dens – care conțin toți aminoacizii esențiali, grăsimi și zaharuri, oferind aproximativ de trei ori mai mult raportul de nutrienți ai laptelui de bivoliță și de patru ori pe cea a laptelui de vacă.

Majoritatea gândacilor depun ouă, însă doar această specie unică numită Diploptera punctata (Gândacul de Gândac Pacific) este vivipară, ceea ce înseamnă că dă naștere la pui vii și produce lapte pentru a-și hrăni puii.

Specia, care trăiește de-a lungul Coastei Pacificului din Asia, dezvoltă cristale de proteine din lapte bogate în nutrienți în abdomenul său pentru a hrăni puii pe măsură ce se dezvoltă. Cristalografii au descoperit că substanța este benefică și pentru oameni, un singur cristal conținând de trei ori mai multă energie decât o cantitate echivalentă de lapte de vacă.

Cât de sigur este să bei lapte și mănânci pui și ouă, dacă animalele au fost expuse la gripa aviară?

Virusul a provocat focare în rândul păsărilor de curte. Riscul de infecție pentru populație rămâne scăzut

Totuși, obținerea acestei substanțe la scară industrială rămâne o provocare: este nevoie de mii de insecte pentru a extrage cantități minime de lichid cristalin, iar procedura implică distrugerea femelelor și a embrionilor din interior.

Procesarea laptelui de gândac este un proces intensiv, ceea ce înseamnă că nu vom vedea lapte de gândac produs în masă prea curând.

Gândacul trebuie să aibă vârsta potrivită. Femelele Diploptera Punctata încep să lactate pentru embrionii lor la 40 de zile. În acest moment, insectele sunt ucise, dar nu zdrobite, astfel încât abdomenul să poată fi deschis pentru a recupera cristalul.

Într-un proces descris în Journal of the International Union of Crystallography, cristalele extrase sunt dizolvate și supuse electroforezei pe gel de poliacrilamidă cu dodecil sulfat de sodiu denaturant înainte de a fi depozitate într-un mediu care nu este nici prea acid, nici prea alcalin.

Cercetarea a fost efectuată de o echipă de biochimiști condusă de Subramanian Ramaswamy de la Institutul pentru Biologia Celulelor Stem și Medicina Regenerativă din India.

Ar fi nevoie de mai mult de 1.000 de gândaci pentru a face 100 de grame de lapte. Dar nu este necesar să fie produs în format lichid. Laptele de gândac ar putea fi mai viabil sub formă de pastilă, fiind necesari aproximativ 100 de gândaci eviscerați pentru a face o pastilă. O companie alimentară cu sediul în Cape Town, Africa de Sud, folosește lapte de insecte (nu neapărat de la Diploptera Punctata) pentru a face înghețată gourmet.

O altă alternativă de producție, potrivit Milk Genomics, ar fi ingineria genetică a cristalelor într-un substrat de drojdie pentru a produce lapte sintetic de gândac.

Dacă poate fi produs în masă, laptele de gândac se va alătura unei liste în creștere de produse „alternative de lapte”, inclusiv lapte de migdale, orez, nucă de cocos, soia și ovăz. Dar, având în vedere că gândacii sunt considerați dăunători și potențiali răspânditori de boli precum salmonella, poliomielita și dizenteria, va exista o barieră culturală de depășit înainte ca oamenii să înceapă să consume pastile cu lapte de gândac.

Din acest motiv, cercetarea s-a axat în principal pe analiza structurii moleculare, cu scopul de a replica în laborator proteinele conținute, fără a mai depinde de insectele în sine.

Laptele de gândac este o sursă completă de proteine, deoarece conține toți cei nouă aminoacizi esențiali, care sunt elementele de bază ale proteinelor. Cristalele foarte concentrate sunt bogate în calciu, fier, grăsimi și zinc, iar nutrienții nu se pierd, așa cum se întâmplă în cazul altor tipuri de lapte care călătoresc sub formă lichidă. Înainte de descoperirea laptelui de gândac, laptele de bivoliță era considerat anterior cel mai bogat în proteine și calorii lapte de pe Pământ.

Aparent, laptele de gândac are același gust ca laptele de vacă – deși nu s-au făcut încă suficiente cercetări pentru a demonstra că este sigur pentru consumul uman.

În timp ce „laptele de gândac” pur rămâne o provocare logistică, produsele pe bază de „lapte de insecte” – un termen mai larg, ce acoperă secreții și procesări proteice provenite din insecte comestibile – au început deja să fie comercializate.

Un exemplu este compania sud-africană Gourmet Grubb, care a lansat „Entomilk”, un ingredient obținut din insecte procesate, utilizat pentru prepararea înghețatei. Potrivit fondatorilor, produsul conține cantități ridicate de proteine, grăsimi și micronutrienți, fără aditivi artificiali, fiind în același timp ecologic și sustenabil. Insectele crescute pentru acest produs consumă semnificativ mai puține resurse decât vacile, porcii sau puii.

Deși denumirea poate stârni ezitări, producătorii susțin că înghețata cu Entomilk nu are gust de insecte și seamănă mai degrabă cu o înghețată gourmet, fiind deja acceptată de un segment al consumatorilor interesați de nutriție alternativă.

Deși potențialul nutritiv al acestor secreții este remarcabil, numeroase întrebări persistă. În primul rând, siguranța consumului uman nu a fost încă testată complet pentru laptele de gândac, iar cercetătorii avertizează că este nevoie de teste suplimentare, mai ales în ceea ce privește efectele pe termen lung.

În al doilea rând, acceptabilitatea culturală este un obstacol important. În multe părți ale lumii, consumul de insecte este privit cu reticență, în ciuda faptului că peste 2 miliarde de oameni le consumă în mod obișnuit.

Inițiativele din Africa de Sud, Australia și chiar SUA, care promovează produse alimentare cu insecte, au primit reacții împărțite: entuziasm din partea pasionaților de nutriție, dar și multă respingere din partea publicului larg.