Cât de mult s-a schimbat Klaus Iohannis la un an de când nu mai este președintele României VIDEO
Klaus Iohannis a fost zărit pe străzile Sibiului, unde nu a apărut singur, ci alături de Carmen Iohannis, soția sa. Fostul șef al statului a participat la slujba de Florii organizată la catolici, însă el și partenera de viață au încercat să intre nevăzuți, așa că au optat pentru o intrare din spate. Este prima apariție publică a lui Iohannis după scandalul cu ANAF, care îi cere executarea silită. Totodată, obserăm și cum s-a schimbat Iohannis la un an de când nu mai e președinte.
La aproximativ un an după ce și-a încheiat mandatul (februarie 2025), Klaus Iohannis a avut apariții publice rare, ceea ce face ca fiecare ieșire a lui să fie percepută ca „neașteptată”.
În general, fostul președinte a fost văzut în special la Sibiu, orașul său natal, unde își petrece mare parte din timp.
La aparițiile publice (de exemplu la vot sau la biserică), Klaus Iohannis a avut un stil discret, fără schimbări spectaculoase de imagine: îmbrăcat elegant, rezervat și însoțit de soția sa, Carmen.
Klaus Iohannis evită presa și declarațiile lungi, preferând intervenții scurte.
Mesajul lui Iohannis pentru români de Paște
Ca în fiecare an, Klaus Iohannis a vorbit extrem de puțin la întâlnirea cu jurnaliștii. Ce este drept, de această dată, foarte puține persoane i-au ieșit în întâmpinare. Fostul șef de stat a fost așteptat de 2 reporteri și trei doamne în etate care și-au dorit o fotografie cu el.
Iohannis le-a urat românilor de Paște clasica vorbă: „Vă doresc sărbători fericite”.
Chiar și în cei 10 ani de mandat, Klaus Iohannis s-a limitat întotdeauna doar la aceste urări. În perioada când a fost președintele României, acesta a fost rar văzut în public și a participat rar la evenimentele publice. Inclusiv la momentele de tensiune ale țării, Klaus Iohannis a păstrat distanța de public.
Mandatul lui Klaus Iohannis nu s-a încheiat pur și simplu în decembrie 2024, prin predare normală către un nou președinte ales. După ce alegerile prezidențiale au fost date peste cap, el a rămas în funcție peste expirarea celui de-al doilea mandat, iar finalul a venit în februarie 2025, pe fondul unui scandal politic și al declanșării procedurii de suspendare în Parlament.
Astfel, pe 10 februarie 2025, Klaus Iohannis a anunțat public că demisionează. În declarația oficială, a spus explicit că în Parlament „s-a pus în mișcare procedura de suspendare” și că vrea să evite o criză internă și externă. Tot atunci, în Parlament fusese pregătit votul asupra cererii de suspendare, după ce Birourile reunite stabiliseră convocarea plenului comun.
Demisia a produs efecte din 12 februarie 2025, dată de la care funcția a devenit vacantă, iar interimatul urma să fie preluat conform Constituției de președintele Senatului, Ilie Bolojan.
Cum arată acum Klaus Iohannis, la un an de la renunțarea la funcția de președinte al României
Klaus Iohannis este neschimbat, chiar dacă a trecut prin mai multe tensiuni în ultima perioadă. Cererea de suspendare din funcția de șef al statului care s-a soldat cu demisia sa, faptul că este acuzat constant că a cheltuit banii oamenilor și s-a bucurat de vacanțe, iar, mai nou, scandalul cu ANAF-ul.
Cu toate astea, Klaus Iohannis nu pare mult prea îngrijorat de situație, iar problemele pe care are nu-i afectează bunăstarea.
Fostul șef al statului era la fel de zâmbitor ca de obicei, chiar dacă foarte vorbăreț.
Cazul legat de Klaus Iohannis și ANAF pornește de la o proprietate din centrul Sibiului, cumpărată în anii ’90 de el și soția sa.
Imobilul a fost dobândit pe baza unui certificat de moștenitor, însă ulterior, în urma unor procese lungi, instanțele au stabilit definitiv că acel certificat nu era valabil. Practic, s-a decis că familia Iohannis nu avea drept legal asupra casei, iar proprietatea trebuia să revină statului.
Procesul a durat ani de zile și a trecut prin mai multe etape, dar verdictul final a fost unul clar: contractul de cumpărare a devenit nul, iar dreptul de proprietate a fost pierdut. În tot acest timp, imobilul fusese închiriat, iar familia Iohannis a obținut venituri din chirii.
După decizia definitivă a instanței, a intervenit ANAF, care a calculat sumele încasate din chirii și a cerut restituirea lor către stat, împreună cu dobânzi și penalități. Valoarea totală a ajuns la aproximativ un milion de euro. Pentru recuperarea banilor și punerea în aplicare a hotărârii judecătorești, ANAF a început procedura de executare silită.
Pentru că aceste sume nu au fost returnate voluntar imediat, ANAF a declanșat procedura de executare silită. Asta înseamnă că statul a trecut la recuperarea forțată a bunurilor și banilor, în baza unei hotărâri judecătorești definitive.
În 2025, inspectorii au mers la imobil pentru a-l prelua oficial. Pentru că accesul nu a fost facilitat direct, s-a ajuns la schimbarea yalei și preluarea efectivă a clădirii de către stat. Astfel, casa a fost confiscată, iar situația juridică a fost închisă din punct de vedere al proprietății.
Întregul caz nu este unul penal, ci civil și fiscal, dar a devenit controversat din cauza poziției publice a lui Klaus Iohannis și a duratei îndelungate a proceselor.
