Bolojan a promulgat legile care permit doborârea dronelor în spațiul aerian al României și care au fost contestate de AUR, SOS și POT

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni, 19 mai, cele două legi esențiale pentru securitatea națională, care reglementează doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spațiul aerian românesc și permit desfășurarea de misiuni militare pe timp de pace, scrie Adevarul.ro

Legea a fost contestată anterior la Curtea Constituțională de partidele AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), însă sesizările acestora au fost respinse ca neîntemeiate.

• Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (PL-x 5/03.02.2025)
• Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național (PL-x 6/03.02.2025)

Potrivit noii legislații, autoritățile române pot doborî dronele neidentificate sau ostile care pătrund în spațiul aerian național, un cadru legal care lipsea până acum și care era considerat o vulnerabilitate, în special în contextul războiului din Ucraina și al riscurilor adiacente de securitate.

De la 5 septembrie 2023 și până la începutul anului 2025, au fost semnalate 12 incidente în care drone au intrat în spațiul aerian românesc, majoritatea în județul Tulcea, potrivit datelor MApN.

Cea de-a doua lege oferă un cadru legal pentru ca structurile Armatei României să poată coopera cu forțele aliate în misiuni pe teritoriul național, chiar și în timp de pace. Transferul temporar al autorității operaționale către comandanți NATO sau ai unor coaliții militare va fi posibil în condiții clar definite, pentru a contracara riscuri ce pot amenința securitatea națională.

Adoptarea acestor legi a fost susținută de partidele aflate în majoritatea parlamentară – PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților. Votul în Camera Deputaților pentru legea privind spațiul aerian a fost de 196 „pentru”, 99 „împotrivă” și 2 abțineri.

Partidele AUR, SOS România și POT s-au opus ferm acestor măsuri, invocând argumente de neconstituționalitate și acuzând un presupus transfer de suveranitate către structurile militare străine.

Ele au atacat legile la CCR pe 3 martie, însă Curtea Constituțională a respins toate sesizările, considerând că reglementările sunt conforme cu Legea fundamentală și cu angajamentele României ca stat membru NATO.

CCR a subliniat în motivarea deciziei că integrarea structurilor de apărare naționale în sistemul colectiv NATO nu afectează suveranitatea României, ci dimpotrivă, contribuie la protejarea acesteia. De asemenea, Curtea a confirmat că prevederile legale nu autorizează activități militare în afara celor reglementate prin forțele armate oficiale ale statului.

Lideri ai USR au salutat decizia CCR și promulgarea legilor. Elena Lasconi a declarat că „este inadmisibil ca partidele izolaționiste să încerce să blocheze măsuri care țin de siguranța românilor”, acuzând AUR, SOS și POT că servesc interese străine în detrimentul securității naționale.

Test cu 8 întrebări: Cât de bine cunoști rolul președintelui în România?

Testează-ți cunoștințele despre rolul președintelui în România! Înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale 2025, află ce atribuții are șeful statului și ce putere reală are în sistemul politic românesc.

Cine este susținătorul MAGA care flutura steagul Americii în timp ce George Simion anunța victoria imediat după exit-polluri?

Cine este Brian S. Brown, activistul american pro-MAGA care a fluturat steagul SUA alături de George Simion la anunțarea exit pollurilor?